Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) l-au audiat joi pe Liviu Dragnea în dosarul Referendumului, aceasta declarându-se nevinovat faţă de acuzaţiile pe care i le aduce DNA.

"După adoptarea în Parlament a hotărârii de suspendare a preşedintelui, la nivelul PSD s-a hotărât ca eu să fiu şef de campanie. Eu eram şi secretar general al PSD. (...) În ziua votului, am stat în sediul din Kiseleff, în biroul secretarului general, pe unde au trecut succesiv colegi şi membri de partid, dar şi susţinători ai noştri şi am ieşit cel mult o oră ca să mă duc să votez", a declarat Dragnea.

El a spus totodată că nu a avut nicio legătură cu sms-urile primite de membrii PSD din ţară în legătură cu procesul de votare şi a precizat că respectivele sms-uri erau parte a unui sistem automatizat de remitere către multipli destinatari a unor texte predefinite.

Dragnea a explicat că doi colegi ai săi din PSD au pus la punct acest sistem informatic de remitere în cascadă a acestor sms-uri şi că el nu a redactat sau trimis personal astfel de mesaje.

"La nivelul echipei de campanie s-a luat la un moment dat în discuţie strategia de comunicare. Eu am participat la aceste discuţii, iar PSD a pregătit un ghid referitor la scrutin, precum şi un calendar electoral. Se spune că eu am dat ordin preşedinţilor de secţii de votare. Eu nu am dat niciun ordin şi nu am vorbit cu vreun preşedinte de secţie. (...) Există declaraţiile unor martori care arată că ei au conceput sistemul informatic pentru sms-uri în 2012. Eu nu am conceput, gestionat, avut parolă sau user, nu am cerut să se transmită vreun sms şi nu am cunoştinţe IT. Am văzut că multe sms-uri sunt semnate cu iniţialele numelui sau cu numele meu. Eu nu ştiu ce să vă răspund despre asta, mai bine să vă spună martorii iniţiatori ai sistemului. (...) În opinia mea, cred că erau mesaje concepute de oameni ce nu aveau cunoştinţe despre campanie", a declarat Dragnea.

El a mai spus că în timpul votării toate partidele primesc la centru informaţii privind prezenţa la vot într-o oră sau maxim două ore şi rezultatele votării după numărătoarea finală, iar între centru şi teritoriu se poate comunica telefonic, prin sms sau email.

În finalul declaraţiei, Dragnea le-a spus judecătorilor că, în opinia sa, un caz ca al lui poate "vulnerabiliza" societatea democratică românească pentru că există riscul ca orice şef de campanie electorală, de la orice partid, să ajungă în situaţia sa.

"Cred că acest dosar poate vulnerabiliza democraţia românească pentru că există riscul ca orice şef de campanie, orice partid sau orice lider de partid să nu mai aibă curaj să facă ce ar trebui să facă orice şef de campanie din ţara asta. Prezenţa la vot nu este un folos cuvenit sau necuvenit al partidului, ci un drept al cetăţeanului", a încheiat Dragnea.

Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul "Fraudă la referendum", în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".

Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

"Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare - preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare - au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.