Dragoş Damian, CEO al Terapia Cluj: „Nu ştiu dacă 1-2% din consumul de materii prime şi materiale sunt de provenienţă românească”
De la ingredientele active pentru medicamente, până la ambalaje, producătorii locali de medicamente se bazează pe importuri pentru a realiza produsele în România, în contextul în care fabricile de unde se aprovizionau au fost închise sau liniile de producţie au fost dezafectate.
De la ingredientele active pentru medicamente, până la ambalaje, producătorii locali de medicamente se bazează pe importuri pentru a realiza produsele în România, în contextul în care fabricile de unde se aprovizionau au fost închise sau liniile de producţie au fost dezafectate.
„Totul vine din import, materiile prime, ingredientele active vin din China, India, foarte puţine din Europa. Avem un singur producător român de materii prime care ne produce ambazona din Faringosept, iar materialele de ambalat de exemplu vin din import. Nu se fabrică în România hârtie, folia de aluminiu sau de plastic pentru medicamentele pe care le ambalăm pentru că sunt anumite cerinţe de calitate la care producătorii români nu s-au conformat”, a explicat pentru ZF Dragoş Damian, CEO al producătorului de medicamente Terapia Cluj.
Terapia ocupă locul 338 în clasamentul celor mai mari importatori în 2020, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică, în urcare cu 42 de poziţii faţă de anul anterior. În clasament, din rândul fabricilor de medicamente locale, cea mai avansată poziţie o are Sandoz, fabrica controlată de elveţienii de la Novartis, cu sediul în Târgu-Mureş. De altfel, Sandoz a urcat mai bine de 60 de poziţii, până pe locul 9 în clasament.
Următoarea poziţie ocupată de o fabrică locală este a Zentiva, pe locul 173, însă în coborâre faţă de 2019. Clasamentul este completat de Terapia, Antibiotice Iaşi şi B. Braun din rândul companiilor care deţin şi o fabrică în ţară, iar activitatea nu este exclusiv de import.
„Înainte de 1989 materiile prime le luam de la Azomureş, Oltchim, de la Colorom Codlea luam coloranţii, Nitramonia din Făgăraş. Toate acestea sunt fie închise, fie liniile dedicate materiilor prime au fost dezactivate. Nu ştiu dacă 1-2% din consumul de materii prime şi materiale sunt de provenienţă românească. Materialele de ambalaj – cutiile, cartoanele, sunt fabricate în România, dar hârtia e importată, deci mare valoare adăugată nu se aduce în România”, a mai spus Dragoş Damian.
Terapia importă anual materii prime şi materiale de 23 mil. dolari estimativ, sumă în care sunt incluse, pe lângă materiile prime, şi costurile echipamentelor de schimb pentru fabrică. În plus faţă de importul de materii prime, producătorii de medicamente mai importă şi medicamente fabricate în alte facilităţi ale grupului din care fac parte, în cazul companiilor cu acţionariat străin.
„23 milioane dolari anual sunt costurile cu materiale si materii prime, circa 80% vin din import. Unele materii prime (ingredientele active şi excipienţii) s-au scumpit şi de trei ori şi ne aşteptăm în continuare la scumpiri ale foliilor de aluminiu şi PVC (din care se fac blisterele pentru ambalare primară) din cauza scumpirii combustibillor şi a aluminiului”, a mai explicat Damian.
Pandemia de COVID-19 a creat probleme legate de stocurile de medicamente şi de materie primă în 2020, în contextul în care cererea a fost mare, iar discontinuităţile la aprovizionare au crescut timpii de aşteptare şi preţul materiei prime. De exemplu, preţul pentru paracetamol, un medicament folosit în tratarea simptomelor uşoare de COVID-19, s-a triplat, de la 4 dolari/ kg de materie primă, la 12 dolari/ kg, potrivit lui Dragoş Damian.
„Tot ceea ce e materie primă vine din China, parţial India, inclusiv excipienţii vin din import. Alcoolul care este folosit în injectabile vine din Germania, de exemplu. Nefiind pe canale şi lanţuri de aprovizionare de materii prime şi materiale, tot ceea ce cumpără România este din import, şi nu e doar industria farmaceutică, sunt toate industriile”, a mai adăugat şeful Terapia.
În 2020 România a adus de peste hotare în total bunuri în valoare de 80,5 mld. euro, cu 6,6% mai puţin decât în anul de dinaintea pandemiei. Primii zece importatori contribuie cu 13% la total, din analizele ZF.
În total, în România s-au eliberat 625 milioane de cutii de medicamente în 2020, acelaşi număr ca în 2019. Mai bine de jumătate dintre aceste produse au fost medicamente cu prescripţie medicală, iar restul au fost produse fără reţetă (OTC) şi cele destinate spitalelor.
Cinci fabrici de medicamente în topul celor mai mari importatori
Poziţia celor mai mari cinci producători locali în top 500 importatori în 2020
Compania | Poziţia în top 2020 | Poziţia în top 2019 |
Sandoz | 9 | 70 |
Zentiva | 173 | 144 |
Terapia | 338 | 380 |
Antibiotice | 471 | 405 |
B. Braun | 480 | 393 |
Sursă: INS
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro