Roxana Mânzatu a fost numita VP al Comisiei Europene cu portofoliul pentru Competenţe şi Educaţie, Locuri de muncă şi drepturi sociale, demografie. În engleza People, Skills and Preparedness. Constatarea că titlurile în cele doua limbi par a spune fiecare altceva este mai puţin importantă, ceea ce contează este că se pare că are pe mana 235 miliarde Euro, din spusele politicienilor români care sunt la guvernare. Ceilalţi politicieni români care sunt la guvernare spun ca este cel mai slab portofoliu pe care l-a avut Romania in uniune.

Singura criză din Uniunea Europeană care trebuie să preocupe este penuria de forţa de muncă pentru ocupaţiile din industrie şi servicii. Problemele din industriile de mâncare, chimie, energie şi apărare sau din serviciile medicale şi HORECA sunt rezultatul unui deficit cronicizat de resursa umana calificată şi specializată. Lipsesc circa 20-30 de milioane de angajaţi calificaţi şi specializaţi pentru  punctele fierbinţi ale PIB-ului comunitar.

Deficitul european de resursă umană a facilitat o migrare disproporţionată de personal calificat şi specializat de la est la vest. Am asistat şi încă asistăm la un fenomen epic şi pervers de ”furt de angajaţi” cauzat de lipsa de convergenţă între regiunile bogate şi cele sărace ale Uniunii Europene. Nimeni nu a văzut lucrurile în acest fel, însă angajaţii formaţi pe bani publici din estul mai sărac al Europei sunt atraşi pe salarii mai mari de statele mai bogate din vestul continentului. Nu se poate termina bine. Datorită lipsei de forţa de munca statele din est vor produce tot mai puţin devenind tot mai sărace şi dependente. Statele din vest vor trebui sa dea salarii tot mai mari asta însemnând costuri şi preţuri mai mari şi lipsa de competitivitate faţă de ţările industrializate din afara comunităţii.

Deficitul de braţe de munca în Uniunea Europeană devine periculos, tarile membre sunt obligate să ia măsuri excepţionale pe cont propriu, cum au făcut Ungaria şi, mai recent, Grecia.

Ni se dau asigurări că tehnologia, digitalizarea, inteligenţa artificială şi roboţii vor lua locul muncii umane, dar se pare că orizontul este tot mai îndepărtat şi că impactul va fi mai degrabă asupra profesiilor intelectuale, vor dispărea facultăţi din aceasta cauză şi nu, de exemplu, şcolile de profesii.

Ni se spune ca muncitorii asiatici vor prelua muncile fizice grele, dar până şi pe aceştia se întrec să şi-i fure ţările uniunii Iar muncitorii asiatici oricum nu au calificarea şi specializarea cerută de industria şi serviciile cu deficit.

Nu exista o soluţie la deficitul de forţă de muncă, problemele se vor agrava şi vor adânci decalajele dintre ţările Uniunii Europene. Industria şi serviciile vor fi extrem de afectate. Iar costurile vor continua să crească reflectându-se în preţurile pe care toţi trebuie să le plătim.

Iată o misiune pentru Roxana Mânzatu, noul VP al comisiei. Sa iniţieze un proiect de directiva care să cartografieze Top 100 Ocupaţii Critice din industrie şi servicii pentru care nu exista (încă) soluţii tehnologice. Directiva să consfinţească   un acord de cooperare între ţările Uniunii Europene pentru formare sau reconversie pentru a rezolva criza forţei de muncă. Acordul să prevadă ca ţările îşi vor dezvolta propria resursa umana calificată şi specializată fără a mai continua să-şi fure angajaţii din Top 100 Ocupaţii Critice.

În absenta unor soluţii logice şi aliniate de la vest la est  penuria de braţe de muncă din industrie şi servicii va deveni tot mai gravă. Opţiuni de genul aducerii de milioane de asiatici, săptămânii mai lungi de munca sau creşterii vârstei de pensionare nu vor face decât să genereze perturbări sociale şi economice masive.