„Totodată trebuie să luăm în calcul şi numărul mare de ajutoare sociale oferite de stat atunci când vorbim despre criza forţei de muncă din România“, adaugă el.

Compania este unul dintre cei mai mari angajatori din economie, cu peste 10.000 de sa­­lariaţi. Jucătorii din toate sectoarele eco­no­mi­ei anunţă lipsa forţei de muncă drept unul dintre cele mai importante impedimente în pro­cesul de extindere şi dezvoltare. Pentru re­tailerii de orice fel – alimentar, farma, bri­co­laj sau electro-IT - ea este cu atât mai acerbă cu cât majoritatea numelor mari au mii sau chiar peste 10.000 de salariaţi. Mai mult, fluc­tu­a­ţia de personal e cea mai mare, de circa 40% în medie. În acest context, cum vor arăta maga­zinele viitorului? Vor mai avea forţă de mun­că sau vor fi deservite doar de roboţi?

„În retail nu cred că va putea fi vorba prea curând de o robotizare completă. Aceasta depinde bine­înţeles şi de domeniul de activitate şi de specificul fiecărui business. Rezul­tatele afa­cerii noastre au avut întotdeauna la bază relaţia dintre angajat şi client, comunicarea, con­sul­tanţa, ideile şi sfaturile oferite fiind pilonii pe care se bazează procesul vân­zării.“ Sigur că un robot poa­te fi perfecţionat astfel în­cât să poată răspundă oricărei cerinţe în cele mai mici detalii, însă nu va putea fi niciodată ca­pabil să creeze o le­gătură reală, umană, adaugă antre­prenorul. Re­ţeaua Dedeman, lider detaşat al pieţei de brico­laj, are circa 50 de ma­gazine în marile oraşe din ţară. Pe această piaţă com­pa­nia se lup­tă cu nume mari de peste hotare pre­cum Le­roy Merlin sau Horn­ba­ch.

„Vreau să rămân optimist şi de aceea sper ca în următorii zece ani să vedem tot mai multe schimbări bene­fice şi iniţiative sus­tenabile în ţara noas­tră, care să deter­mine oa­menii să rămână şi chiar să se întoar­că în Româ­ni­a.“ 

Educaţia tim­pu­rie şi de calitate, opor­tunităţile pro-fesionale, o eco­no­mie sta­bilă, o viaţă mai puţin stre­san­tă sunt principalii fac­tori care vor con­ tri­bui la di­mi­­nu­a­­rea deficitu­lui de for­ţă de muncă din România şi care vor for­ma o popu­laţie puter­nic­ă, pregătită pentru provocările viitorului, adaugă el. 

„Pentru aceasta, copiii trebuie să fie crescuţi astfel încât să-şi dezvolte caracterul şi capacitatea de a învăţa, de a se pregăti, de a-şi păstra locurile de muncă. Oamenii trebuie să fie ajutaţi să deprindă abilităţile de care au nevoie, să obţină încredere şi susţinere.“

Omul de afaceri e de părere că odată cu au­tomatizarea şi creşterea ponderii inteli­gen­ţei artificiale în tot mai multe meserii, locurile de muncă ale viitorului se vor schimba şi dezvolta într-un ritm mult mai ra­pid în comparaţie cu ceea am cunoscut până acum. 

Dezvoltarea tehnologiei va solicita forţă de muncă bine pregătită, specialişti a căror competenţă principală să fie adaptarea rapidă la evoluţia pieţelor, la noutăţile din domeniul tehnologic şi ştiinţific.

„Cu siguranţă tehnologia va schimba tot mai mult lumea pe care o cunoaştem astăzi, iar automatizările vor oferi mai mult timp, înlesnind astfel creativitatea, inovaţia şi pro­gresul. Capitalul uman va juca în continuare un rol esenţial, iar educaţia de calitate şi instruirea profesională permanentă vor fi motorul pentru astfel de reuşite“, conchide el.