După războiul împotriva dării în plată, băncile pornesc o nouă ofensivă împotriva noii propuneri a senatorului Daniel Zamfir
Plafonarea dobânzilor, prevăzută într-un proiect aflat în dezbaterea Parlamentului, ar putea conduce la reducerea creditelor acordate populaţiei, la scăderea consumului şi ar putea afecta investiţiile, ducând la o atenuare a creşterii economice, arată un studiu realizat la solicitarea băncilor.
Drept urmare, Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) solicită Parlamentului României asigurarea unui dialog real şi constructiv în dezbaterea proiectelor de legi privind plafonarea dobânzilor şi extinderea cu 60 de zile a termenelor propuse iniţial pentru dezbaterea aprofundată a impactului proiectelor de legi privind plafonarea dobânzilor şi limitarea valorii recuperabile a creanţelor cesionate.
Posibilul impact al acestor propuneri legislative este relevat şi de studiul de impact realizat de către KPMG Advisory, care arată că impactul individual, cât şi cel cumulat al celor trei propuneri legislative ar putea conduce la o încetinire a creşterii economice, o scădere a consumului şi investiţiilor, cât şi la o diminuare a veniturilor la bugetul de stat, pe lângă alte efecte ce vor afecta consumatorii în mod direct şi imediat.
Principalele efecte cuprinse în studiul de impact sunt reprezentate de: înăsprirea condiţiilor de creditare şi reducerea creditării cu impact direct asupra reducerii consumului (achiziţii de locuinţe, bunuri de folosinţă îndelungată şi bunuri de larg consum) şi a avuţiei nete a populaţiei; reducerea creditării pentru achiziţia de locuinţe poate creşte presiunea asupra pieţei imobiliare; adâncirea diferenţelor dintre clasele sociale; alterarea comportamentului la plată al consumatorilor; reducerea accesului la creditare al populaţiei, cu potenţial de propagare la nivelul de ansamblu al economiei - cu beneficii limitate în planul protecţiei consumatorilor; limitarea capacităţii instituţiilor de credit de utilizare a cesiunii de creanţă în vederea gestionării nivelului creditelor neperformante, cumulată cu apariţia litigiilor de obţinere a titlului executoriu vor conduce la încărcarea suplimentară a sistemului judiciar; creşterea creditelor neperformante ca urmare a creşterii duratei şi costurilor de recuperare, blocării pieţei secundare şi a modificării comportamentului la plată al debitorilor, ceea ce poate conduce la creşterea riscului de ţară; la nivel european există demersuri paralele de îmbunătăţire a cadrului de protecţie a consumatorilor şi de stimulare a soluţionării nivelurilor ridicate de credite neperformante, având în vedere că acestea sunt considerate a reprezenta un risc la adresa stabilităţii financiare şi a creşterii economice; reducerea profitabilităţii şi a fondurilor disponibile pentru creditare; lipsa predictibilităţii legislative poate avea consecinţe negative asupra mediului de afaceri şi a investiţiilor.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro