Garantez că, în 2024, taxele nu se vor modifica, promite ministrul finanţelor Marcel Boloş (PNL).

Când PNL şi PSD au convenit marea alianţă, înţelegerea a fost ca, dacă prim-ministrul este de la un partid, ministrul finanţelor să fie de la celălalt. Acum premierul Marcel Ciolacu este de la PSD iar Marcel Boloş, ministrul finanţelor, este de la PNL. Dacă premierul Marcel Ciolacu vrea bani, trebuie să meargă şi să-i ceară ministrului finanţelor, Marcel Boloş, care poate să spună ca Moromete: „N-am!” Şi nu are.

Deficitul bugetar pe 2024 a fost stabilit prin legea bugetului la 5% din PIB, deşi ar fi trebuit să fie la sub 3% din PIB, la final de an, în urma înţelegilor din trecut cu Comisia Europeană.

Comisia Europeană a închis ochii şi nu mai cere României încadrarea într-o ţintă de deficit. E foarte probabil ca, în următorii ani, această cerinţă nici să nu-şi mai aibă rostul. Pentru că lucrurile sunt simple: legile sunt făcute să fie respectate în măsura în care majoritatea le respectă, iar cei care nu le respectă sunt penalizaţi. Dar când nimeni nu respectă legile, la ce bun legile?

România a intrat într-un an electoral foarte complicat. Sunt patru rânduri de alegeri – niciodată în istoria ei modernă nu s-a mai întâmplat aşa înghesuială, dar nu e vorba de alinierea planetelor, ci de calendare electorale care s-au suprapus. Avem alegeri prezidenţiale, alegeri europarlamentare, alegeri locale şi alegeri legislative. Alegerile locale şi cele legislative sunt, de departe, cele mai importante. Pentru că cine va câştiga mai mult la alegerile locale, va deţine mai multă putere la nivel local. Iar cine va ieşi pe primul loc la legislative, va avea mai mulţi oameni în guvern/parlament şi, probabil, va desemna prim-ministrul. Nu ştim dacă actuala înţelegere între PNL şi PSD („rotativa”) va funcţiona când artizanul acestei construcţii nelalocul ei, Klaus Iohannis, nu va mai fi. Dacă PNL va obţine un scor prost, în spatele partidului extremist AUR, cum arată sondajele de opinie, atunci nu va mai putea avea pretenţiile de azi. AUR nu va ajunge la guvernare, dar palma primită de liberali va fi usturătoare. Pentru că mulţi dintre votanţii AUR de azi sunt cei care l-au înscăunat preşedinte pe Iohannis.

Mai mult ca niciodată, nu avem nicio idee de cum va arăta viitorul preşedinţe al României. Despre Iliescu, Constantinescu, Băsescu, Iohannis, mai ştiam câte ceva – cu toate păcatele sau plusurile lor. Despre posibilii candidaţi prezidenţiali, Ciolacu şi Ciucă nu ştim mai nimic în afară de ce scrie presa despre doctoratele şi studiile lor îndoielnice.

Marcel Boloş, ministrul finanţelor, susţine că nu vor exista modificări de taxe în 2024. Şi este firesc, din punct de vedere politic, să nu majorezi taxe, în momentul în care vrei să-l convingi pe alegător să te aleagă. Şi atunci îi propui că-i scazi taxele. Ce va fi după, nimeni nu ştie. După anul politic 2024 vor urma patru ani fără alegeri. Şi atunci oamenii nu prea mai au ce să facă. Dacă se majorează taxele vor plăti, că nu au încotro.

Guvernul a construit un buget pentru 2024 cu un deficit de 5% din PIB. Este un deficit enorm (unii economişti cred chiar că el va depăşi deficitul de 6% din PIB din acest an), dar care arată că nu există nicio intenţie de consolidare bugetară. Guvernul se comportă ca un bolnav de diabet căruia medicul îi spune să nu mai mănânce zahăr, dar el nu se poate abţine şi intră în bucătărie şi înghite o linguriţă de zahăr când crede că nimeni nu-l vede.

Aşa că deficitele care trebuia limitate sunt în expansiune. Cât a fost pandemia, a fost de înţeles. Dar acum nu mai este.

Iar nota de plata va veni pentru că ai de ales: ori mănânci la un restaurant mai mic ca să-şi ajungă banii pentru mai multă vreme, ori mănânci două zile la unul de lux, dar apoi ajungi să-ţi iei pachet de la cantina săracilor.

Nota de plată va începe să fie plătită din 2025, crede economistul Adrian Codîrlaşu. Pentru că niciun guvern nu-şi permite să meargă cu deficite de 5% din PIB pe an, ani şi ani, indiferent dacă sunt guverne liberale sau de stânga.

Sunt două tipuri de judecată în România, ca peste tot, de altminteri: economia nu are de-a face cu politica sau economia este complet dependentă de politică. Poveste s-ar putea limpezi dacă regulile ar fi clare până la capăt: aceste sunt legile ce trebuie respectate de toţi. Indiferent de cum merge viaţa politică sau crizele economice din ce în ce mai dese. Sunt probleme? Găsim soluţii. Dar unele serioase. Dar nu unele în care să juri că în 2024 nu se modifică nicio taxă ca să te trezeşti în 2025 cu un TVA de 20%.