Atât agenţii economici privaţi, cât şi statul sunt puşi în pericol deoarece anul 2020 ar putea fi unul pierdut pentru procesele de medie şi mare complexitate din cauza suspendării activităţii instanţelor de judecată, arată o analiză a Casei de avocatură Berechet Rusu Hiriţ. Reducerea activităţii instanţelor atrage după sine riscul major ca cei afectaţi să nu-şi mai poată acoperi prejudiciile chiar dacă ajung să se bucure într-un final de o hotărâre judecătorească favorabilă.

Efectul opririi activităţii judecătoreşti din cauza pandemiei de COVID-19 este accentuat şi de pauza anterioară impunerii stării de urgenţă, cauzată de protestul magistraţilor şi grefierilor, conflict nici acum soluţionat. Reluarea activităţii efective până la vacanţa judecătorească se face pentru mai puţin de două luni în condiţii speciale, timp insuficient pentru judecarea majorităţii dosarelor de complexitate medie şi mare. După care, în septembrie, se anunţă un nou val pandemic care să impună desfăşurarea activităţii în condiţii de izolare şi semiizolare.

„O societate care are o datorie semnificativă faţă de o alta poate profita de această pauză în care dosarul nu se judecă, în sensul că are timp suficient să-şi provoace o stare de insolvenţă şi să-şi declare falimentul, iar partea păgubită nu mai poate recupera nimic.  Aceeaşi este situaţia şi în cazul proceselor din care rezultă că păgubit este Statul care poate ajunge în punctul de a nu-şi putea recupera prejudiciile aduse de anumiţi agenţi economici datorită unei situaţii litigioase care trenează de jumătate de an. Riscul exista, bineînţeles, şi în condiţiile unei judecăţi în ritm normal dar în situaţia actuală riscul este aproape iminent”, explică Ioana Bonghez, avocat al Casei de avocatură Berechet Rusu Hiriţ.

Decretul privind instituirea stării de urgenţă şi Decretul de prelungire a acesteia prevăd obligaţia instanţelor de judecată să-şi reia activitatea în termen de 10 zile de la încetarea stării de urgenţă pe 15 mai. Totuşi, până la 25 mai instanţele de judecată nu-şi pot relua, în principiu, decât activitatea administrativă care înseamnă să trimită citaţiile de reluare a judecăţii în cauzele suspendate de drept pe perioada stării de urgenţă. Timpul rămas până la vacanţa judecătorească, redusă la o lună prin Hotărârea CSM nr. 734 din 12.05.2020 - mai puţin de două luni - va putea fi suficient, în cel mai fericit caz, să se acorde două termene de judecată. Acest timp este insuficient pentru soluţionarea unor dosare de complexitate medie sau mare, în care este nevoie de un probatoriu complex – audiere de martori, interogatorii, probe suplimentare, arată analiza Berechet Rusu Hiriţ.

Casa de avocatură atrage, totodată, atenţia asupra faptului că, cel mai probabil, sezonul pandemic nu va lua sfârşit, astfel că necesitatea unor astfel de măsuri este cu atât mai mare. Dacă previziunile specialiştilor se adeveresc iar pandemia se va acutiza în toamnă – iarnă, nu este exclusă nevoia unei noi izolări pentru două – trei luni.  

„Pentru că elementul surpriză nu mai poate caracteriza acest al doilea episod pandemic, ar trebui să ne pregătim pentru o desfăşurare a activităţii profesionale cât mai aproape de normal inclusiv prin modificări legislative. Modificările Codurilor de procedură pentru pregătirea desfăşurării activităţii instanţelor de judecată în condiţii normale de celeritate necesită timp pe care în primul val de pandemie nu l-am avut la dispoziţie dar am putea folosi perioada ce urmează în acest scop”, explică Raluca Popescu, avocat al Casei de avocatură Berechet Rusu Hiriţ.

Pentru reluarea activităţii în instanţele de judecată, Consiliul Superior al Magistraturii precum şi instanţele, începând cu Înalta Curte de Casaţie, Curtea de Apel Bucureşti şi continuând cu celelalte instanţe din Bucureşti şi ţară au anunţat deja o serie de măsuri concentrate pe protejarea tuturor persoanelor care iau parte la procese.

Un exemplu este propunerea CSM ca judecătorul să facă un program pentru gruparea cauzelor pe intervale orare. Se renunţă, astfel, la practica potrivit căreia toate părţile din toate dosarele unei şedinţe de judecată trebuiau să fie prezenţi la ora 08:30 sau 9:00 la tribunal indiferent dacă intrau în dosar în prima parte a zilei sau seara târziu. De asemenea, în cauzele nonpenale, instanţele pot dispune măsurile necesare pentru desfăşurarea şedinţei de judecată prin videoconferinţă.

Curtea de Apel Bucureşti a publicat, la rândul său, o serie de măsuri care vor fi luate după data de 15 mai, cum ar fi limitarea numărului persoanelor în sălile de judecată şi gruparea cauzelor pe intervale orare, purtarea măştilor în incintă şi luarea temperaturii la intrarea în sediul instanţei; corespondenţa se va face cu prioritate prin mijloace electronice. Măsuri mai stricte a anunţat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, printre care şi prezentarea unei declaraţii suplimentare faţă de documentele justificative uzuale pentru persoanele care accesează sediile instanţei

Analiza Berechet Rusu Hiriţ atrage atenţia asupra faptului că, deşi măsurile de administrare a justiţiei adoptate recent vizează, aşa cum este normal, prevenirea infectării cu COVID – 19, ele nu au în vedere şi accelerarea proceselor din justiţie. Sunt afectate îndeosebi dosarele aflate de mult timp pe rolul instanţelor de judecată sau cele în care de pronunţarea unei soluţii depinde supravieţuirea unui agent economic sau bunăstarea unei persoane aflate la nevoie.

„Administrarea probelor de către avocaţi sau consilieri juridici, fixarea şi acordarea de termene scurte, organizarea şedinţelor de judecată prin videoconferinţă, măsură deja avută în vedere şi de Consiliul Superior al Magistraturii, la fel şi continuitatea actului de justiţie şi pe durata vacanţei judecătoreşti, perioadă în care să fie soluţionate şi alte tipuri de cauze decât cele urgente sunt măsuri prevăzute deja în legislaţia actuală care pot ajuta justiţiabilii, inclusiv agenţii economici care se află în situaţii dificile şi au nevoie de soluţii judecătoreşti cât mai curând.” explică Ioana Bonghez.

Potrivit analizei Casei de avocatură, este urgentă adaptarea desfăşurării activităţii judiciare în perioade de izolare sau semiizolare prin implementarea unor metode precum videoconferinţele sau administrarea probelor de către avocaţi. Aceste măsuri nu doar că vor asigura continuitatea activităţii judecătoreşti, ci vor îmbunătăţi şi modelul de funcţionare a sistemului judiciar din România, ceea ce va ajuta la evitarea agravării problemelor economice cauzate de pandemia de COVID-19.