Inflaţie persistentă, dobânzi în creştere dramatică, panică legată de adâncirea crizei energiei, pieţe dis­func­ţionale, încetinirea economiei chineze. Nori nenumăraţi se adună deasupra economiei mondiale, iar ceea ce păreau drept crize separate apărând din diverse regiuni şi pieţe se unesc în ceea ce ar putea deveni o policriză la nivel mondial, în opinia boardului editorial al Financial Times. 

Rar atât de multe motoare ale economiei mondiale stagnează în acelaşi timp. În condiţiile în care ratele inflaţiei la nivel mondial au atins cel mai ridicat nivel din 40 de ani, băncile centrale ale lumii ma­jorează dobânzile cu o sincronicitate nemaiînregistrată în ultimele cinci decenii, iar dolarul american a atins cel mai ridicat nivel de la începutul anilor 2000. Aceste forţe creează noi presiuni. 

Economiile emergente sunt îm­po­vărate de datorii mai mari în do­lari. Între timp, dobânzile creditelor ipotecare şi costurile de finanţare ale companiilor sunt în creştere drama­tică la nivel mondial. Mulţi indicatori ai tensiunilor de pe pieţele financiare emit de asemenea semnale de alarmă. 

Cauzele furtunii globale sunt două şocuri istorice în succesiune ra­pi­dă: pandemia de COVID şi invada­rea Ucrainei de către Rusia. 

America ghidează reacţia Occi­dentului la războiul din Ucraina, însă oficialii americani au dificultăţi în a proiecta o reacţie globală faţă de în­ce­tinirea economiei mondiale, scrie Politico. Efortul amplu, coordonat pe care SUA l-au condus în epi­soadele anterioare când economia mondială s-a aflat pe marginea prăpastiei lipseşte de această dată.

Golul de leadership evidenţiază provocarea primordială a momen­tului, cu liderii şi bancherii centrali naţionali concentrându-se pe evita­rea crizelor interne generate de inflaţie şi război. 

Fostul secretar al Trezoreriei ame­ricane Larry Summers a criticat de asemenea dur Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială pentru faptul că nu iau mai multe măsuri pentru a se adresa actualelor provocări complexe. 

„Cineva ar trebui să propună ceva undeva. Sunt foarte dezamăgit de reacţie“. 

Europa are potenţiali lideri ca Christine Lagarde, şefa BCE, care a ajutat la crearea reacţiei globale la criza datoriilor din Europa din urmă cu un deceniu. Însă Lagarde, ca şi şeful Fed Jerome Powell, este constrânsă de inflaţia ridicată.

Alţi lideri europeni se concentrează în primul rând pe efortul de susţinere a blocului în faţa crizei energiei şi viitoarei posibile recesiuni.

În opinia boardului editorial al FT, deşi nu există soluţii simple pentru actuala situaţie, există totuşi unele lecţii. Actuala economie fragilă are nevoie ca politica să fie bine calibrată şi ajustată la riscuri. 

Efectul de contagiune al crizelor de la nivel mondial creşte de asemenea nevoia de consolidare a rezilienţei. Fără echilibru şi gândire pe termen lung, economia mondială va continua să sufere criză după criză, avertizează boardul. 

Without level-headedness and long-term thinking the global economy will only continue to lurch from one crisis to the next.