Ungaria este prima ţară din UE unde banca centrală reduce dobânzile după ce explozia inflaţiei a aruncat regiunea şi Europa întreagă într-o criză a costului vieţii şi a forţat scumpirea creditării până la cote nemaivăzute de decenii. Tot această instituţie a fost şi prima care a pornit ciclul de majorări în 2021.

Este un pas deciziv spre normalizarea unei politici monetare în care dobânda de referinţă a fost dusă la cel mai ridicat nivel din Uniune în efortul de a stopa cele mai puternice creşteri de preţuri. Decizia nu a fost uşoară deoarece banca naţională a Ungariei, ca toate celelalte bănci centrale din Uniune, trebuie să cântă­reas­că bine ce sacrifică, avansul economic sau puterea de cumpărare a populaţiei.

Însă ea a fost conformă aştep­tă­rilor, urmând unor paşi pre­gătitori, semn că fur­tuna de incertitudini se domoleşte, şi a fost lua­tă într-un con­text favorabil. Creş­te­ri­le de dobânzi sunt principalul instru­ment de frânare a inflaţiei, dar ele în­seamnă şi scumpirea creditului, un efect secundar fiind frânarea creşterii economice.

Economia maghiară este în re­cesiune tehnică, iar consumul slăbeşte. Pentru reducerea dobânzilor presiuni mari face guvernul premierului Viktor Orban. În Polonia, despre ieftinirea creditului în viitorul apropiat vorbesc oficiali de rang înalt din gu­vern, care se pregăteşte de alegeri. Spre exem­plu, ministrul dezvoltării Waldemar Buda a menţionat chiar două reduceri de dobânzi a­nul acesta, el fiind încrezător că inflaţia va co­borî sub 10% şi se va apropia de 8% la începutul anului viitor.

Însă o parte din cei care de­cid dobânzile la banca centrală sunt mai prudenţi. Joanna Tyrowicz, membru independent al consiliului de politică monetară, a declarat, ca reacţie la comentariile lui Buda, că ea nu va vota pentru aceste micşorări de dobânzi. În Ungaria, banca centrală este condusă de un fost ministru şi fost aliat al guvernului Orban devenit între timp un critic înverşunat al politicilor acestuia.

În Polonia, preşedintele băncii centrale este un prieten al omului care conduce din um­bră ţara, Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului de guvernământ Lege şi Justiţie. Economia po­loneză este cea mai mare din regiune, diver­sifi­cată şi rezistentă la crize. Cea maghiară este mai instabilă. Inflaţia, ajutată de deprecierea forin­tului şi de importuri, s-a dus rapid la cel mai ridicat nivel din UE. Rezultatul este că şi banca centrală s-a dus cu dobânzile la cele mai ridicate cote din Uniune. Acum economia are nevoie urgentă de fonduri europene, blocate pentru că guvernul Orban încalcă principiile statului de drept. Deficitul bugetar a intrat în atenţia inves­titorilor în condiţiile în care serviciul datoriei a crescut la echivalentul a 4% din PIB-ul ţării anul acesta, scrie Financial Times.

Pe de altă parte, balanţa comercială se îm­bunătăţeşte de câteva luni, dar din motive cu conotaţii negative: din cauza inflaţiei şi dobân­zilor uriaşe a scăzut cererea pentru importuri. Analiştii de la ING descriu cererea internă – con­sum şi investiţii – ca fiind „extrem de slabă“. Partea cu adevărat pozitivă este că sectoarele industriale orientate spre export evoluează bine, iar preţurile energiei s-au redus simţitor.

În acest mediu, banca centrală a modificat ieri o serie de dobânzi introduse în octombrie pentru ajustarea fină a politicii monetare şi stabilizarea forintului pentru că dobânda de bază era deja la cote periculos de ridicate. Do­bânda pentru depozite overnight a fost dimi­nuată de la 18% la 17%. Dobânda de bază a fost menţinută la 13%, dar analiştii de la ING cred că instituţia va interveni şi asupra aces­teia, reducând-o, în decembrie.

Un semn prevestitor va fi ajustarea cu o lună înainte a coridorului în care oscilează dobânda astfel încât acesta să fie simetric în jurul indicatorului. Astfel de acţiuni au şi rolul de a oferi un ghidaj pieţelor şi de a le semnaliza că banca centrală are situaţia sub control. În Polonia, ministrul Buda a adus vorba despre reducerea dobânzilor când a discutat despre creşterea alocaţiilor în cadrul programului Familie 500plus de la 500 de zloţi la 800 de zloţi (180 euro) pentru un copil din ianuarie 2024, când inflaţia ar trebui să ajungă la 8-8,5%, iar banca centrală va fi aplicat deja una sau două reduceri de dobânzi.

El a apărat astfel programul, spunând că acesta va fi suplimentat când inflaţia va fi în curs de decelerare. Potrivit biroului central de statistică, inflaţia din Polonia s-a retras de la 16,1% în martie la 14,7% în aprilie. Premierul Mateusz Morawiecki a declarat şi el recent că există şanse ca dobânzile să fie reduse între lunile septembrie şi decembrie. Preşedintele băncii centrale Adam Glapinski a precizat că „ar putea accepta“ opiniile anumitor membri ai consiliului monetar care cred că la sfârşitul anului sau în ultimul trimestru conjunctura va permite reducerea dobânzilor. Însă, a spus Glapinski, în prezent sunt premature astfel de discuţii. Banca centrală a majorat dobânda de bază între octombrie 2021 şi septembrie 2022, de la 0,1% la 6,75%.