Viziunea lui Donald Trump de a remodela cea mai mare economie a lumii prin politici protecţioniste care pun „America pe primul loc” va afecta creşterea economică, potrivit sondajelor realizate de Financial Times printre economişti, care contrastează cu optimismul investitorilor faţă de planurile preşedintelui ales al SUA.

Sondajele efectuate în rândul a peste 220 de economişti din SUA, Marea Britanie şi zona euro cu privire la impactul economic al revenirii lui Trump la Casa Albă au arătat că majoritatea respondenţilor cred că schimbarea protecţionistă va eclipsa beneficiile altor elemente din ceea ce preşedintele ales numeşte „Maganomics”.

Mulţi economişti din SUA, intervievaţi împreună de FT şi Şcoala de Afaceri Booth a Universităţii din Chicago, consideră că un nou mandat al lui Trump va stimula inflaţia şi va determina Rezerva Federală să fie mai precaută în privinţa reducerii ratelor dobânzilor.

„Politicile lui Trump pot aduce o creştere pe termen scurt, dar aceasta va fi în detrimentul unei încetiniri globale care ulterior va afecta şi SUA,” a declarat Şebnem Kalemli-Özcan, profesor la Universitatea Brown şi membru al comisiei consultative economice a Fed-ului din New York. „Politicile sale sunt de asemenea inflaţioniste, atât în SUA, cât şi în restul lumii, astfel că ne vom îndrepta spre o lume stagflaţionară.”

Totuşi, majoritatea economiştilor — inclusiv cei de la FMI, OECD şi Comisia Europeană — prognozează o creştere mai puternică în SUA decât în Europa în 2025.

Economia SUA a depăşit constant omologii săi din Europa de la pandemia de coronavirus, crescând cu o rată anualizată de 2,8% în al treilea trimestru al anului trecut.

Trump nu a prezentat încă un plan economic cuprinzător, ceea ce îi determină pe analişti să îşi bazeze perspectivele pe promisiunile şi ameninţările făcute în timpul campaniei.

Acestea includ planuri de a impune tarife generale de până la 20% pe toate importurile în SUA, deportări în masă ale lucrătorilor fără acte, reducerea birocraţiei şi permanentizarea reducerilor de taxe introduse în 2017.

Trump, care se descrie drept un „om al tarifelor,” are o convingere profundă şi de lungă durată că SUA trebuie să îşi închidă deficitul comercial şi să stimuleze producţia internă.

„Politicile anunţate includ tarife substanţiale şi deportări ale muncitorilor imigranţi,” a spus Janice Eberly, fost oficial de rang înalt al Trezoreriei SUA sub administraţia Obama, acum la Universitatea Northwestern. „Ambele tind să fie inflaţioniste şi probabil negative pentru creştere.”

Per total, mai mult de jumătate dintre cei 47 de economişti chestionaţi cu privire la economia SUA se aşteaptă la „un impact negativ” al agendei lui Trump, iar o zecime prognozează un „impact negativ semnificativ.” Pe de altă parte, o cincime dintre cei intervievaţi anticipează un impact pozitiv.

Pesimismul economiştilor contrastează cu optimismul investitorilor faţă de al doilea mandat al lui Trump.

Indicele bursier S&P 500 al SUA a crescut în săptămânile de după victoria lui Trump, deşi a pierdut o parte din câştiguri în decembrie, după ce autorităţile monetare din SUA au semnalat că vor reduce mai puţin dobânzile în acest an decât se anticipase.

În cel mai bun ciclu de doi ani din acest secol, indicele de referinţă a încheiat 2024 cu o creştere de 23,3%, după un câştig similar în 2023.

Benjamin Bowler, strateg la Bank of America, a declarat săptămâna aceasta că „economia de tip laissez-faire a lui Trump, reducerile de taxe şi dereglementarea,” combinate cu o potenţială „revoluţie AI,” ar putea susţine continuarea creşterii şi în 2025.

Un sondaj separat realizat de FT a arătat că economiştii din zona euro sunt chiar mai pesimişti decât cei din SUA cu privire la impactul politicilor lui Trump în regiunea lor, 13% dintre analişti prognozând un efect negativ semnificativ, iar alţi 72% anticipând unele repercusiuni negative.