O editorialistă de la Financial Times îl acuză direct pe Mark Zuckerberg că nu are coloană vertebrală, după ce a cedat în faţa lui Donald Trump şi a renunţat la moderarea conţinutului pe platformele Meta, inclusiv Facebook şi Instagram.

Meta a anunţat marţi că nu va mai folosi programul independent de fact-checking din dorinţa de a „restabili libertatea de expresie” şi va muta platforma către un model similar X, unde comunitatea poate adăuga note cu privire la verdicitatea conţinutului, scrie CNBC.Schimbarea va fi implementată prima dată în SUA în următoarele luni. Anunţul arată determinarea lui Mark Zuckerberg de a îşi repara relaţia cu Donald Trump în timp ce acesta se pregăteşte să redevină preşedintele SUA.

Donald Trump şi Elon Musk au luat măsuri radicale pentru a contesta limitele moderării de conţinut pe platformele de social media. După ce a fost cenzurat pe Meta şi Twitter în urma revoltei de la Capitoliu din 6 ianuarie 2021, Donald Trump şi-a creat propria platformă de social media, Truth Social, ca o alternativă pentru susţinătorii săi şi pentru a-şi putea exprima opiniile fără restricţii.

Într-un gest similar de opoziţie faţă de moderarea de conţinut, Elon Musk a achiziţionat Twitter în 2022, declarând că doreşte să restaureze libertatea de exprimare şi să reducă politicile stricte de moderare, pe care le-a considerat părtinitoare.

De altfel, s-a discutat prea puţin şi în România diferenţa de tratament în cazul tragerii la raspundere civilă şi penală a celor care publică pe Internet. În cazul unui ziar care deţine un domeniu pe Internet, raspunderea aparţine în solidar atât semnatarului articolului, cât şi publicaţiei/persoanei juridice care deţine domeniul de Internet. În cazul Facebook, răspunderea civila şi penală apartine doar celui care postează. De exemplu, daca un cetăţean calomniaza online şi instanţa dispune daune morale de 100.000 de euro,  cel calomniat se poate îndrepta fie spre calomniator fie spre publicatie/proprietarul siteului.

În cazul Facebook, instanţele românesti s-au îndreptat deocamdată doar spre persoana care postează, nu şi spre Facebook.com. Nici în cazurile penale, de ameninţări gazduite de Facebook, autoritătile nu s-au îndreptat către firma care detine domeniul Facebook.

Întrebarea este: ce se întâmplă dacă, la un moment dat, apar pe Facebook ameninţări sau calomnii neasumate de o persoană reală? Cui îi va aparţine răspunderea? Pe Facebook, oricine îşi poate face un profil al oricui sau un profil al unei persoane inventate, iar cu tehnologiile existente poate rămâne anonim. În noile condiţii, în care Facebook anunţă eliminarea fact-checking-ului, riscurile vor fi cu atât mai mari, iar întrebarea este: când va ajunge şi Facebook.com să fie tras la răspundere în solidar, aşa cum răspunde orice proprietar de site pentru ceea ce se publică pe site-ul său?

Facebook nu are sediu în România, deşi estimările arată că încasează de la firmele româneşti venituri din publicitate în valoare de cel puţin o sută de milioane de euro pe an.

Ce scrie editorialista FT: Laşitatea lui Mark Zuckerberg. Modificările aduse regimului de moderare de conţinut la Meta fac să pară că acesta cedează în faţa lui Trump

Mark Zuckerberg a fost nevoit la un moment dat să confirme că „nu este o şopârlă” în timpul unei sesiuni de întrebări şi răspunsuri online. Nu a fost nici prima, nici ultima dată când oamenii au sugerat că fondatorul palid al Facebook-ului, cu o manieră uşor robotică, ar fi un fel de extraterestru, scrie Jemima Kelly în Financial Times. 

„E timpul să ne întoarcem la rădăcinile noastre privind libertatea de exprimare”, a spus Zuckerberg într-o declaraţie video postată pe site-ul Meta marţi. În aceasta, a explicat că compania va renunţa la echipele de verificatori profesionişti de fapte şi le va înlocui cu un sistem de „note comunitare” crowdsourced, aşa cum a implementat platforma X a lui Elon Musk. Acest sistem va fi aplicat doar în SUA pentru început, dar Zuckerberg a adăugat că va „colabora cu preşedintele Trump pentru a contracara guvernele din întreaga lume”.

„Guvernele şi mass-media tradiţională au presat tot mai mult pentru cenzură”, a spus Zuck (observaţi folosirea termenului „mass-media tradiţională”, unul dintre preferatele lui Musk). „Dar acum avem oportunitatea de a restaura libertatea de exprimare şi sunt entuziasmat să fac acest pas.”

În articolul de opinie, Kelly îşi exprimă o serie de probleme cu întregul concept de verificare a faptelor în contextul reţelelor sociale. ”Când un editorialist de la Bloomberg a cerut exemple de verificatori de fapte care arată părtinire politică, Meta a trimis înapoi trei articole, inclusiv unul scris de mine în 2021, în care susţineam că verificarea faptelor este adesea folosită ca cenzură. De asemenea, am scris pozitiv despre sistemul de note comunitare, deşi acesta are şi el limitări.”

Deşi răspândirea online a informaţiilor false şi înşelătoare mă îngrijorează profund, este practic imposibil ca verificarea faptelor să fie realizată cu adevărat obiectiv, având în vedere că toţi oamenii au prejudecăţi. Trebuie luate decizii despre care afirmaţii să fie verificate şi care să fie lăsate să treacă. Aşadar, ideea că poţi verifica riguros întreaga reţea socială a fost mereu o fantezie. Şi există puţine stimulente financiare pentru platforme să o facă (cu excepţia cazului în care sunt îngrijorate de amenzi din partea autorităţilor de reglementare).

”Problema mea cu toate acestea nu este atât substanţa a ceea ce se întâmplă la Meta. Cred chiar că mutarea echipelor de moderare a conţinutului din Bay Area în Austin, Texas – un oraş democrat într-un stat majoritar republican – pentru a „ajuta la înlăturarea preocupării că angajaţii părtinitori cenzurează excesiv conţinutul”, aşa cum a scris Zuckerberg pe Threads, este o idee destul de logică. Dar formularea aceasta trădează adevăratele sale motive: nu este vorba despre principii, ci despre imagine şi mulţumirea viitorului locatar de la 1600 Pennsylvania Ave. Problema mea cu Zuckerberg este lipsa lui de coloană vertebrală şi oportunismul. Întrebaţi-vă: există vreo şansă ca Zuckerberg să facă toate aceste schimbări la Meta – a numit-o pe Dana White, aliata lui Trump, în consiliul de administraţie şi l-a înlocuit pe Nick Clegg cu Joel Kaplan, un republican proeminent, ca preşedinte al afacerilor globale – dacă Kamala Harris ar fi câştigat în noiembrie?”, notează ea.