♦ „Războiul l-am resimţit în business (...) grupuri sau familii de ucraineni au venit la noi în restaurante“ ♦ „Şi în anumite zone din România s-a simţit un pic de efervescenţă (în consum datorită refugiaţilor - n.red.)“ ♦ „Un alt factor de creştere a consumului (...) avem de la începutul anului o populaţie rezidentă în creştere“.

Războiul ruso-ucrainean de la graniţa de nord a ţării generează business pentru România în sensul în care refugiaţii, prin consum, aduc 1 mld. euro în economie, arată o estimare făcută de ZF pe baza datelor din piaţă.

Peste 1,3 milioane de ucraineni au trecut graniţa în România de la începutul războiului, iar dintre aceştia circa 100.000 au şi rămas în ţară. La o cheltuială lunară medie similară cu a unui român a fiecăruia dintre cei rămaşi în ţară şi cu un consum temporar generat de cei în tranzit, aceşti oameni au dat un imbold consumului privat şi businessurilor locale, de la producători de bu­nuri de larg consum la benzi­nari şi de la resta­urante la afaceri din real-estate.

„Războiul ruso-ucrai­nean l-am resimţit în business în sensul în care nişte grupuri sau familii de ucraineni au venit la noi în restaurante. Au fost familii care îşi permiteau să mănânce în orice resta­urant din Bucureşti şi s-a simţit în vânzări. Nu au fost creşteri de 30-50%, dar un impact a existat“, spune Cătălin Mahu, proprietarul lanţului de restaurante La Mama.

Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul (cel mai important indicator pentru consumul privat) a crescut cu 8,1% în mai 2022 versus aceeaşi lună a anului trecut. Este cea mai bună evoluţie de după septembrie 2021. Analiza ia în calcul volumele de vânzări, astfel că inflaţia, care deja era „în floare“ în mai, nu este cea care trage în sus rezultatele.

Este posibil ca o parte din acest avânt să se datoreze şi prezenţei unui număr mare de consumatori ucraineni în piaţă. Atât cei care sunt doar în tranzit prin România, cât mai ales cei care au ales să rămână contribuie la vânzările magazinelor locale, chit că şi doar pentru achiziţiile de strictă necesitate.

Cei rămaşi în ţară însă sunt cei care „cotizează“ şi la bilanţul benzinarilor, al hotelierilor sau al proprietarilor de apartamente, impactul lor în economie fiind, în mod evident, mai mare.

„Un alt factor de creştere al consumului ar trebui să fie faptul că avem de la începutul anului o populaţie rezidentă în creştere prin numărul mare de cetăţeni străini mutaţi temporar în ţară (refugiaţii ucraineni, migranţi economici, trupe NATO)ì, a spus recent şi Dragoş Militaru, managing director al Kandia Dulce, producătorul unor branduri de dulciuri precum ROM, Măgura şi Făgăraş.