Ajunsa la jumatatea drumului, privatizarea Electrica Muntenia Sud a bifat pana acum cel putin doua premiere: e prima companie din Romania care a avansat un pret minim de pornire al licitatiei si cea dintai la care statul negociaza cu cinci finalisti.
Ajunsa la jumatatea drumului, privatizarea Electrica Muntenia Sud a bifat pana acum cel putin doua premiere: e prima companie din Romania care a avansat un pret minim de pornire al licitatiei si cea dintai la care statul negociaza cu cinci finalisti.
Anuntarea asa-zisului pret minim a starnit reactii diverse in piata, mai ales ca acesta a fost facut public odata cu lista celor cinci finalisti. Practic, o invitatie de revizuire a ofertelor acestora: "Avand in vedere nivelul ridicat de competitivitate si calitatea ofertelor prezentate si in vederea orientarii investitorilor pentru a depune oferte angajante imbunatatite, in baza mandatului acordat de comisia de coordonare a privatizarii, Electrica SA, in calitate de vanzator, se asteapta ca pentru pachetul de 67,5%, valoarea tranzactiei sa depaseasca nivelul de 750 de milioane de euro", se arata in comunicatul oficial al Electrica.
"Cred ca e bine asa: Electrica a dat un pret minim pe care vrea sa il obtina si cei care vor cu adevarat compania vor plusa. Macar nu se va mai spune dupa privatizare ca iar am vandut o distributie de electricitate mult prea ieftin", spune Jean Constantinescu, directorul Institutului pentru Studiul Amenajarii si Folosirii Surselor de Energie (IRE). In opinia sa, "modelul" propus de Electrica ar trebui urmat in toate privatizarile, in ideea ca statul sa-si exprime clar pretentiile de pret pentru a vedea astfel daca exista sau nu un real interes.
Cert este ca un pret bun obtinut pe EMS va ridica stacheta si pentru privatizarile ulterioare de distributii de electricitate, cu alte cuvinte va aduce valoare pietei de profil in general. Dar cat se va putea obtine pe EMS? "Din ceea ce se aude in piata, ofertele celor cinci finalisti vor depasi cu mult aceasta suma propusa de Electrica de 750 mil. euro", spune Jean Constantinescu. Acum o luna, oficialii EnBW Energie AG (companie germana care a renuntat la a depune oferta angajanta) declarau pentru BUSINESS Magazin ca "asteptarile si ofertele vehiculate au fost mult peste ceea ce credem ca este rezonabil si se sustine din punct de vedere economic pentru piata romaneasca". Si cei de la EON Energie au realizat ca EMS nu este tocmai ceea ce asteapta de la piata romaneasca, retragandu-se din cursa inainte de depunerea ofertelor angajante.
Dupa anuntarea finalistilor, dezamagiti au fost si americanii de la AES Corporation. "Nu putem vorbi despre suma pe care am oferit-o si nu am fost informati despre cat au oferit ceilalti competitori. Tot ce stim este ca noi credem ca am oferit un pret corect, luand in considerare piata romaneasca si regionala si asteptarile actionarilor nostri", explica Kristen Panerali, oficialul AES in Romania. AES este una din cele mai mari companii de energie din lume si este prezenta in 27 de tari de pe toate continentele, cu o cifra de afaceri de 9,5 miliarde de dolari in 2004.
Mai nou, compania este implicata intr-un proiect de productie de energie de aproximativ 1 miliard dolari in Bulgaria, iar intrarea ei in cursa pentru EMS a fost comentata la momentul respectiv ca o buna afacere productie plus distributie. "Ramanem in continuare interesati de piata romaneasca si speram sa reusim sa introducem modelul nostru de lucru in una din companiile de distributie care vor mai fi scoase la privatizare", adauga Panerali. Faptul ca in cursa pentru EMS au ramas cinci finalisti inseamna, inainte de orice, ca ofertele au fost apropiate ca pret. Ministerul Economiei si OPSPI au propus negocierea cu cinci finalisti in loc de doi doar daca ofertele angajante ale acestora sunt la diferenta de 25% de cea mai buna oferta financiara.
Dintre cei cinci ramasi, trei sunt deja implicati in piata romaneasca si toti pot gandi conexiuni pe termen lung intre afacerile pe care le au deja si EMS. Enel si CEZ detin Electrica Dobrogea, respectiv Electrica Oltenia, iar Gaz de France controleaza distributia de gaz in sudul tarii. Ceilalti doi finalisti, RWE si Iberdrola sunt la prima tentativa de a intra pe piata romaneasca.
Va fi "sparta" bariera de 1 miliard de euro? Putini sunt cei care ar indrazni sa faca un astfel de pronostic. Totusi, daca acest lucru se va intampla, EMS ar deveni cea mai scumpa dintre distributiile vandute in Europa Centrala si de Est.
