Privatizarile Dobrogea, Banat sau Oltenia s-au incheiat de la inceputul anului pe bani destul de putini, cu ofertanti putini si cu putin public in sala. Sfarsitul anului va umple insa amfiteatrele, deoarece incepe un spectacol adevarat pe piata privatizarilor de distributii electrice: Muntenia Sud, cea mai profitabila distributie romaneasca, a atras zece pretendenti semnificativi de pe piata internationala de electricitate. 

In cursul acestui an, compania germana Enel a solicitat statului roman nici mai mult, nici mai putin decat incredintarea directa a societatii Electrica Muntenia Sud (EMS). Cererea a fost respinsa, deoarece distributia cea mai profitabila a Electrica nici nu era inca scoasa oficial la privatizare. Evident, Enel incerca sa castige o cota de piata cat mai mare, fiind deja proprietarul distributiilor din Dobrogea si Banat. Nemtii, normal, nu s-au lasat si saptamana trecuta s-au inscris alaturi de alte noua companii, una americana si opt europene, pentru a intra in lupta pentru castigarea EMS.

Iar competitia se anunta stransa, fiind comparabila cu cea declansata la privatizarea Petrom. "S-au inscris numai nume interesante si cu mare potential financiar. Este si normal, EMS are doua calitati care deriva una din alta: are ca centru de greutate capitala tarii si un grad de amortizare rapid al investitiei", spune presedintele Asociatiei pentru Politici Energetice din Romania (APER), Virgil Musatescu, pentru BUSINESS Magazin.

Companiile competitoare si-au angajat armate de avocati si consultanti si sunt pregatite sa afle lista scurta a alesilor, care se va publica la inceputul lunii viitoare. "Data fiind experienta vasta pe care o are AES in domeniul producerii si al furnizarii de energie electrica in lume, consideram ca suntem compania cea mai potrivita pentru a furniza electricitate publicului romanesc, in deplina siguranta si la preturi acceptabile", a declarat Paul Hanahan, directorul executiv al companiei americane AES, care si-a deschis la inceputul lunii un birou la Bucuresti, condus de Kristen Panerali, care a lucrat inainte la Casa Alba si apoi pentru Ambasada Americii la Bucuresti.

"AES este un jucator nou si interesant pentru piata romaneasca. Avand afaceri in toata lumea si in ultimul timp si in zona, ar putea da o coloratura deosebita sistemului energetic", spune Virgil Musatescu. AES mai este interesat in Romania si de complexele energetice, dorind sa detina un business integrat: producere si distributie de electricitate in cea mai profitabila zona a tarii.

Ambitii mari vin si din Germania. "Preluarea Electrica Muntenia Sud este prima prioritate a EnBW in Romania, insa compania va analiza si oportunitatile din alte zone ale tarii", spune directorul de strategie a grupului, Amir Ghoreishi. Grupul este la prima participare pentru o privatizare in Romania. "EMS ar reprezenta un activ extraordinar in planul nostru de investitii si o baza solida pentru toti pasii strategiei EnBW pentru Romania", a mai declarat oficialul EnBW pentru BUSINESS Magazin.

Absenta Electricite de France (EdF) din competitia pentru EMS a surprins insa pe toata lumea, grupul anuntand de mult timp ca doreste sa participe la aceasta privatizare. "Varianta aleasa a fost, se pare, intrarea pe piata nu direct, ci prin grupul EnBW, care este detinut in proportie de 45,01% de EdF, impreuna cu Oberschwäbische Elektrizitätswerke", spune Virgil Musatescu. Oficialii EnBW au declarat ca participarea la privatizarea EMS "are tot sprijinul din partea prietenilor francezi".

Un alt element care arata ca lupta va fi stransa este modul in care toate companiile care s-au inscris (exceptia de la regula fiind austriecii de la EvN AG) indeplinesc ca la carte conditiile cerute de statul roman: experienta, un numar de consumatori cel putin egal cu cel al EMS, venituri anuale peste un miliard de euro, cel putin 500 milioane euro venituri din activitati de furnizare a energiei, cel putin o afacere in afara tarii de origine si prezenta pe o piata liberalizata in proportie de cel putin 30%.

Spre deosebire de privatizarile anterioare, acum statul vinde un pachet mai mare de actiuni, de 67,5%, din care 50% direct si diferenta prin aport de capital. Marimea pachetului de actiuni vandut direct ar putea fi un alt motiv pentru "aglomeratia" de firme puternice, dar si un indiciu ca statul va obtine un pret mai bun decat la aranjamentele anterioare. EMS, pastrata de statul roman drept "cireasa de pe tort" a distributiei romanesti, avea la sfarsitul lunii august un capital social de 191.309.450 RON, o cifra de afaceri de 1,1 milioane RON si peste 1,1 consumatori in Bucuresti, Ilfov si Giurgiu. Deloc neglijabil, daca ne gandim ca privatizarile anterioare au fost pornite cu societati datornice si cu mult mai putini clienti. Tocmai de aceea, statul roman spera sa obtina o suma mai mare pe aceasta distributie decat cele 112 milioane de euro luate pe Dobrogea si Banat. Mai precis, se estimeaza ca valoarea tranzactiei va depasi 200 milioane euro.

Suma poate parea mare pentru piata romaneasca, dar este rezonabila sau chiar mica pentru tarile din jur, care nu s-au grabit sa vanda distributiile, tocmai pentru a obtine pentru ele un pret cat mai bun. Bulgaria, de exemplu, a amanat cu cateva luni depunerea ofertelor pentru privatizarea a sapte distributii de electricitate, tocmai pentru a lasa timp companiilor participante sa-si pregateasca mai bine ofertele. Amanarea a fost profitabila, Bulgaria obtinand 693 milioane de euro pentru cate 67% din toate cele sapte companii distribuitoare de energie electrica. Spre comparatie, Ministerul roman al Economiei a continuat procesul de privatizare, desi a primit o singura oferta pentru Electrica Banat si Dobrogea. Asadar, la o comparatie intre Romania si Bulgaria, vedem ca vecinii au obtinut jumatate din suma luata de Bulgaria pe consumator.

Daca analizam preturile obtinute si de alte tari din Europa Centrala si de Est, constatam ca Ungaria, spre exemplu, a obtinut intre 20 si 52 de euro/MWh, Slovacia intre 54 si 104 euro, iar Romania, 30 de euro pentru Dobrogea si 39 de euro pentru Banat. Aceasta in conditiile in care consultantul BNP Paribas a recomandat ca MEC sa ceara intre 40 si 50 de euro/MWh la Electrica Banat si intre 30 si 38 de euro, la Electrica Dobrogea.

Daca ritmul sustinut in care s-a lansat aceasta privatizare va continua, e posibil sa obtinem macar o data cu vanzarea EMS un pret apropiat de cel la care s-au vandut furnizorii din alte tari europene. Daca nu, distributia se va vinde la preturi cu care piata romaneasca s-a obisnuit deja sa-si vanda companiile de stat.

"S-au inscris numai nume interesante si cu mare potential financiar. Este si normal, Electrica Muntenia Sud are doua calitati care deriva una din alta: are ca centru de greutate capitala tarii si un grad de amortizare rapid al investitiei" - Virgil Musatescu, Asociatia pentru Politici Energetice din Romania