Şcolile se deschid în câteva zile şi părinţii sunt mai preocupaţi de achiziţia de rechizite decât de siguranţa copiilor în clasă, spune Octavian Jurma. Valul 4 creşte mai repede decât oricare dintre valurile epidemice de până acum. Epidemiologul adaugă, însă, că „există şi o brumă de speranţă”.

Conform epidemiologului, valul 4-Delta creşte mai repede decât oricare dintre valurile epidemice de până acum, în medie de 2 ori mai repede.

Mai mult, infecţia cu tulpina Delta este şi de 2 ori mai gravă într-o populaţie prea puţin protejată de vaccin.

„Ne îndreptăm spre prăpastie şi criza politică apasă pe acceleraţie în loc să apese pe frâna epidemică. Există însă o brumă de speranţă şi mă grăbesc să o dau de veste până nu e compromisă de realitate”, spune Octavian Jurma.

Bazându-se pe „un accelerometru săptămânal al pandemiei”, epidemiologul afirmă că, în general, valurile sunt produse de o perioada de 8 (plus/minus 2) săptămâni de creştere accelerată, separate de perioade de platou.

„Valul 2 în România a avut, de fapt, două perioade de câte 8 săptămâni de creştere accelerată, în iunie-iulie şi în septembrie-octombrie, separate de o perioadă de platou de 6 săptămâni în august-septembrie. Volumul acela uriaş de cazuri a fost produs de 16 săptămâni de creştere accelerată şi 10 săptămâni de platou (viteză constantă). Din perspectiva acceleraţiei, valul 4-Delta a depăşit deja valul 3-Alpha şi a recapitulat până acum prima fază ascendentă a valului 2 (cea din iunie-iulie) cu 8 săptămâni de creştere de 2 ori mai intensă, care a făcut ca valul 4-Delta să plece de la o valoare de 2 ori mai mică decât valul 2 şi să ajungă la o valoare de 2 ori mai mare după prima faza de creştere. Analiza istorică ne spune că după 8 săptămâni ar trebui să vedem o scădere dramatică a acceleraţiei în această săptămână sau în săptămâna următoare. Odată ce pandemia se izbeşte de zidul măsurilor de combatere a pandemiei (dacă se iau) sau al imunităţii colective (când se instalează) acceleraţia se prăbuşeşte rapid şi avem un vârf al numărului de cazuri urmat de o fază descendentă”, susţine Jurma.

Potenţialul platou de 2-3 săptămâni este „singura rază de speranţă realistă pe care o mai avem în acest moment al pandemiei”: ar fi un răgaz foarte util pentru a da spitalelor timp să se pregătească pentru faza de creştere care va debuta cel mai probabil la 2 săptămâni de la deschiderea şcolilor.

Epidemiologul spune, însă, că speranţa este firavă pentru că depinde de echilibrul dintre distanţarea produsă de vacanţele de la finalul lunii august şi începutul lunii septembrie şi evenimentele organizate după 1 august: „probabilitatea ca acceleraţia să crească la 2 săptămâni după deschiderea şcolilor este foarte mare în continuare, deci putem spera la cel mult 2 săptămâni de platou în care să ne tragem puţin sufletul”.

Jurma adaugă că analiza acceleraţiei internărilor în spitale este şi mai îngrijorătoare decât a cazurilor noi: „până la urmă, vaccinarea exact asta urmăreşte, să decupleze curba cazurilor noi de curba internărilor şi deceselor şi exact asta se observă în ţările vaccinate”. În România, însă, se observă că rata de creştere a internărilor în valul 4-Delta începe la 1-2 săptămâni după creşterea numărului de cazuri noi şi este mai rapidă decât în valul 2 şi valul 3: „Acest aspect este mult mai îngrijorător decât creşterea numărului de cazuri noi. De aceea repet: numărul de cazuri grave şi foarte grave creşte de 2 ori mai repede decât în valul 2 şi 3, ceea ce confirmă studiile din alte ţări care arată că tulpina Delta produce forme de boală COVID-19 de 2 ori mai gravă decât tulpina Alpha într-o populaţie nevaccinată”.

„În următoarele 2 săptămâni vom afla dacă această este perioada cea mai intensă de creştere a valului 4-Delta şi urmează un scurt platou de 2-3 săptămâni al numărului de cazuri noi sau aceasta este doar o perioada de platou a aceleraţiei, caz în care numărul de cazuri va continua să se dubleze la 2 săptămâni până la finalul lunii, după care vom vedea dacă deschiderea şcolilor va avea un impact asupra curbelor epidemiologice”, îşi termină postarea epidemiologul.