Nucleul cometei Siding Spring, cunoscută în mediul ştiinţific sub indicativul C/2013 A1, are circa 1,6 kilometri în diametru, dar este la fel de solid ca o minge de talc.

Cometa va trece la o distanţă de 139.500 de kilometri de Marte, duminică, la ora 21.27 (ora României), potrivit agenţiei spaţiale americane. Cometa se va afla, faţă de Marte, la o treime din distanţa dintre Terra şi Lună.

URMĂREŞTE LIVE TRASEUL COMETEI

Obiectul cosmic, care călătoreşte cu o viteză de 202.000 de kilometri pe oră, are puţine şanse de a se ciocni cu Marte, dar astronomii sunt foarte interesaţi de a-i studia orbita.

"Vom vedea oare meteoriţi în atmosfera lui Marte? Cometele sunt foarte imprevizibile", a comentat Jim Green, directorul departamentului de ştiinţe planetare din cadrul NASA.

"Cred că este puţin probabil ca Siding Spring să fie distrusă. Rămâne de văzut dacă îşi va păstra integritatea sau nu, este de mare interes ce se va întâmpla", a mai spus Green.

NASA şi-a poziţionat sondele spaţiale de pe orbita planetei roşii la adăpost de întâlnirea cu cometa. Pentru a nu fi deterioraţi de materia care se desprinde din nucleul cometei, sateliţii ştiinţifici se vor afla în spatele planetei.

Chiar dacă sondele Mars Reconnaissance, Mars Odyssey şi Maven au fost repoziţionate pentru a sta la adăpost, astronomii speră ca ele să poate obţine date preţioase despre această întâlnire foarte rară.

Cei doi roboţi aflaţi pe suprafaţa lui Marte, Curiosity şi Opportunity, vor fi, la rândul lor, folosiţi de savanţi pentru observarea cometei. Camerele montate pe fiecare rover vor fi îndreptate spre cerul marţian şi vor transmite imaginile obţinute către Terra, în zilele, săptămânile şi lunile următoare, potrivit NASA.

Cometa Siding Spring a fost descoperită de Robert McNaught cu ajutorul observatorului australian de la Siding Spring, în ianuarie 2013.

Obiectul spaţial s-ar fi format acum mai multe milioane de ani în Norul lui Oort, o regiune localizată la graniţa Sistemului Solar, care este practic un rezervor de comete "ce nu s-au schimbat deloc de la naşterea Sistemului Solar", a explicat agenţia spaţială americană.

Carey Lisse, astrofizician în cadrul laboratorului de fizică aplicată de la Universitatea Johns Hopkins, a spus că savanţii sunt interesaţi de comete din mai multe motive.

"Este uimitor că aceste obiecte există încă după 4,5 miliarde de ani, iar principalul motiv este acela că au evoluat foarte, foarte departe de Soare şi că sunt îngheţate", a explicat Lisse.

Siding Spring este de talia unui munte mai mic, dar consistenţa sa este cel mai probabil prăfoasă sau ca a unei bezele care se topeşte în gură, potrivit cercetătoarei. Cel mai probabil este alcătuită din gheţuri foarte volatile (metan, monoxid de carbon), care se topesc foarte uşor. Potrivit lui Lisse, cometa nu a fost supusă niciodată unor temperaturi ridicate.

Oamenii de ştiinţă sunt foarte curioşi să afle dacă Siding Spring s-a dezagregat deja parţial în drumul său către Marte.

"Este posibil ca Marte să provoace o intensificare a activităţii, de aceea urmărim cu atenţie întâlnirea", a explicat astrofizicianul.

Cometa C/2013 A1 a călătorit mai bine de un milion de ani înainte de a se întâlni pentru prima dată cu Marte şi nu va mai reveni în Sistemul Solar decât după un alt milion de ani, când va efectua o nouă rotaţie în jurul Soarelui.