Timp de peste 20 de ani, Oliver Betz a produs senzori pentru producătorii chinezi de motoare de la baza sa din München. Dar în ultimele luni, vânzările Systec Automotive către China s-au prăbuşit, scăzând cu trei sferturi, conform Financial Times.

“Extinderea în China nu este un subiect luat în considerare. Este vorba despre cum putem limita pagubele”, a declarat Betz, care a adăugat că 65% din exporturile companiei sale de anul trecut au fost către această ţară. El pune declinul pe seama unei creşteri mai lente, a strategiei “zero-Covid” de la Beijing şi a unei preferinţe tot mai mari pentru cumpărarea de produse locale, pe măsură ce producătorii chinezi ajung din urmă mărcile străine.

Experienţa lui Betz devine tot mai frecventă în rândul întreprinderilor mici şi mijlocii din Germania, care îşi văd puse la încercare relaţiile cu partenerii chinezi după ani de creştere a vânzărilor.

Companiile din Germania îşi dau seama din ce în ce mai mult că nu se pot baza pe profiturile chinezeşti aşa cum o făceau odinioară, potrivit lui Jörg Wuttke. “Este o poveste de dragoste pierdută”, a spus el.

Această ruptură ameninţă să destrame ceea ce a devenit una dintre cele mai avantajoase relaţii comerciale din lume, în care companiile germane au prosperat vânzând exportatorilor chinezi utilajele care le-au permis acestora din urmă să devină actori-cheie în lanţurile de aprovizionare globale.

De la începutul mileniului, China a trecut de la puţin peste 1% din exporturile germane la o cotă de 7,5% din vânzările în străinătate, situându-se pe locul al doilea după SUA. În 2021, mărfuri germane în valoare de peste 100 de miliarde de euro au fost vândute în această ţară.

Thorsten Benner, director al Institutului de Politici Publice Globale din Berlin, a descris legăturile ca fiind principalul factor al “epocii de aur a modelului economic german”, observată în ultimele etape ale mandatului de 16 ani al Angelei Merkel ca cancelar, care s-a încheiat anul trecut.

Alicia García-Herrero, economist senior la think-tank-ul Bruegel, a declarat că, în Berlin, legăturile dinamice dintre cele două puteri exportatoare au fost înlocuite de un sentiment de slăbiciune, pe măsură ce exporturile au scăzut. “Germania îşi pierde excedentul comercial şi o parte din competitivitate, parţial din cauza faptului că China a avansat atât de rapid pe scara valorică”, a spus ea.

Acesta vine într-un moment sensibil pentru relaţia mai largă dintre cele două ţări. Invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina a dat combustibil criticilor germani la adresa Beijingului, care susţin că legăturile economice ale Germaniei prevalează asupra obiectivelor de politică externă şi conduc la o colaborare cu potenţiali rivali geopolitici.

Olaf Scholz, care va zbura la Beijing săptămâna viitoare pentru prima sa întâlnire cu liderii chinezi în calitate de cancelar german, urmează să îşi prezinte noua strategie pentru China anul viitor. El se află sub presiune din partea partenerilor săi de coaliţie, Verzii şi Democraţii Liberi, pentru a slăbi legăturile.

Scholz a stârnit controverse atunci când a cerut ministerelor să susţină o investiţie a Cosco, un conglomerat de stat chinezesc de transport maritim, într-un terminal de containere în portul Hamburg. Tranzacţia a fost aprobată săptămâna aceasta, deşi Cosco a preluat o cotă mai mică decât cea planificată, ceea ce îi va limita capacitatea de a influenţa deciziile.

“Strategia pentru China va include mesaje clare privind necesitatea de a reduce dependenţele şi de a diversifica lanţurile de aprovizionare şi partenerii comerciali”, a declarat Benner.

Berlinul a semnalat că va oferi mai puţine garanţii pentru a asigura companiile împotriva riscurilor politice din China. Legea sa privind obligaţia de diligenţă, care intră în vigoare în ianuarie şi care face ca marile companii să fie responsabile de monitorizarea încălcărilor drepturilor omului de către furnizorii lor, ar putea descuraja şi mai mult investiţiile germane în China, care au devenit din ce în ce mai concentrate în rândul producătorilor de automobile Volkswagen, BMW şi Daimler, precum şi al gigantului din industria chimică BASF.

Reacţiile la atrocităţile din Xinjiang, regiunea de frontieră vestică a Chinei, au afectat deja vânzările. Producătorul de îmbrăcăminte sportivă Adidas a suferit anul trecut scăderi ale vânzărilor în China de 15% în două trimestre succesive, după un boicot cauzat de decizia companiei de a nu se aproviziona cu bumbac din regiunea de frontieră.

Războiul din Ucraina a atras atenţia companiilor asupra riscului de sancţiuni în cazul în care China invadează Taiwanul. Decuplarea dintre SUA şi China a determinat multe companii să caute deja furnizori alternativi. Puţin peste o treime dintre membrii intervievaţi în cadrul asociaţiei germane de utilaje VDMA în 2021 au declarat că decuplarea a determinat o regândire a legăturilor lor de afaceri.

Magnetec, un producător de componente electrice cu sediul în Hesse care operează o fabrică în China de 13 ani, a decis să nu construiască o a doua fabrică în această ţară din cauza riscului de sancţiuni. “Atunci când clienţii noştri comandă produsele noastre, aceştia dau ca o condiţie prealabilă ca acestea să nu fie construite în China”, a declarat directorul executiv Marc Nicolaudius. În schimb, se va extinde în Vietnam.

Noah Barkin, de la firma de consultanţă Rhodium Group, a declarat că recentele investiţii germane în China au devenit “mai defensive” şi au fost cheltuite pentru localizarea producţiei şi a lanţurilor de aprovizionare pentru a se proteja împotriva riscului de taxe vamale.

Concurenţa, loială sau nu, rămâne o problemă. “Membrii noştri ştiu că fiecare tehnologie pe care o aduc în China, într-un timp relativ scurt, va face parte din piaţa chineză”, a declarat Ulrich Ackermann, şeful departamentului de comerţ exterior al VDMA. “Noi le spunem: fiţi conştienţi că puteţi fi daţi afară într-un timp scurt”.

Ackermann a vorbit despre un producător german de utilaje de construcţii al cărui rival chinez deţinut de stat a trimis utilaje clienţilor şi le-a oferit gratuit pentru utilizare în primul an. “Cum putem concura cu aşa ceva?”, a spus el.

Pe fondul acestei atmosfere acide, diplomaţii chinezi au exercitat presiuni asupra liderilor asociaţiilor industriale pentru a se abţine să critice Beijingul. O persoană povesteşte că un oficial guvernamental chinez i-a spus că consumatorii săi ar putea exercita o mare influenţă “dacă companiile occidentale nu se comport”.

În ciuda tuturor tensiunilor, mulţi nu sunt gata să renunţe. “China este o piaţă foarte importantă pentru toţi membrii noştri”, a declarat Andreas Rade, director general pentru guvern şi societate la VDA, asociaţia producătorilor auto germani. “Ieşirea nu poate fi răspunsul”.

Dar Barkin a declarat că zilele în care China era un “pariu cu sens unic” pentru companiile germane au apus. “Acestea nu se retrag încă, dar caută modalităţi de a-şi proteja operaţiunile de vânturile geopolitice”, a spus el. “Unii se pregătesc acum pentru ziua în care ar putea fi nevoiţi să plece”.