România pare să primească mai multă atenţie decât merită, în ultima perioadă, o parte bună şi o parte mai puţin bună, se arată în articol.

Între factorii pozitivi, economia României, ca şi cele ale altor ţări europene care beneficiază de îmbunătăţirea cererii în Germania, înregistrează o creştere solidă.

În ritmul actual, economia românească este pe cale să înregistreze în acest an o creştere de 3%-3,5%, care ar fi cea mai bună performanţă din ultimii şapte ani. Între timp, inflaţia a devenit negativă. Preţurile de consum au scăzut în iunie cu 1,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în urma reducerii TVA la produsele alimentare.

Banca Naţională a României nu va mai reduce dobânzile, ca urmare a încetinirii temporare a inflaţiei. Dobânda de politică monetară se află la un minim de 1,75%, faţă de un nivel maxim de 10,25% atins în 2008. Orice formă de relaxare monetară va fi mai degrabă sub forma unui nivel mai scăzut al rezervelor obligatorii decât a unei reduceri a dobânzilor.

BNR nu se grăbeşte însă. Instituţia a anunţat recent că va reanaliza relaxarea monetară, sugerând sfârşitul ciclului de reducere a dobânzilor şi o abordare prudentă a nivelului rezervelor obligatorii, notează Financial Times.

Între factorii negativi, articolul memţionează trei motive de îngrijorare.

În primul rând, România nu este imună la problemele Greciei, fiind afectată în principal prin intermediul celor patru bănci elene cu operaţiuni pe piaţa locală, care reprezintă împreună circa 10% din activele bancare. Situaţia poate fi administrată, dar problema se va acutiza dacă băncile elene vor începe să retragă în mod agresiv liniile de creditare şi vor repatria sume mari de bani.

BNR se află într-o situaţie relativ puternică, cu rezerve valutare de circa 30 de miliarde de euro pentru a atenua situaţia.

În al doilea rând, programul preventiv al României cu FMI expiră în septembrie, iar negocierile de prelungire a acestuia au fost întrerupte, din cauza dezacordurilor legate de subvenţionarea preţurilor gazelor şi altor probleme legale.

Finanţarea disponibilă prin acest program nu a fost accesată de România, acordul servind în primul rând ca o susţinere de către FMI a politicii economice a Guvernului. Acest tip de susţinere nu mai există, de fapt Guvernul a anunţat că cheltuielile bugetare din 2016 vor fi semnificativ mai mari decât era planificat.

Guvernul intenţionează ca din ianuarie 2016 să reducă TVA la 19%, readucând taxa la nivelul anterior crizei financiare şi al programului de austeritate. Executivul speră ca veniturile pierdute să fie compensate parţial prin îmbunătăţirea colectării taxelor şi ţinerea sub control a cheltuielilor bugetare şi a menţinut ţinta de deficit bugetar pentru 2016 la 2,9% din PIB, faţă de sub 2% în acest an.

Foto: Shutterstock

Pentru anii următori, Guvernul intenţionează reducerea contribuţiilor de asigurări sociale şi a cotei unice.

Banca centrală şi oficiali ai UE prezenţi la Bucureşti luna trecută sunt sceptici că Guvernul poate menţine deficitul bugetar sub nivelul de 3%, încălcând astfel limita acceptată în Uniune.

În al treilea rând, diferitele schimbări fiscale sunt, în parte, o încercare a coaliţiei de guvernare de creştere a popularităţii înainte de viitoarele alegeri parlamentare şi de a distrage atenţia de la acuzaţiile de corupţie la adresa premierului Victor Ponta.

Premierul Victor Ponta este investigat sub acuzaţiile de fraudă, spălare de bani şi evaziune fiscală, fapte săvârşite în perioada în care nu deţinea funcţii politice. Ponta îşi susţine nevinovăţia, în timp ce preşedintele Klaus Iohannis a spus că premierul ar trebui să demisioneze. Proveniţi din partide politice diferite şi după ce s-au confruntat în alegerile prezidenţiale de anul trecut, nu există dragoste între Ponta şi Iohannis, notează FT.

Fără îndoială, conflictele politice, corupţia, dezacordurile cu FMI şi relaxarea fiscală nu sunt ingrediente pentru o piaţă emergentă performantă. Se pare că factorii negativi din România încep să îi depăşească pe cei pozitivi, conchide articolul.