"Acum este o discuţie foarte mare despre modalitatea prin care aceste case de marcat se vor conecta la Fisc, acolo sunt costurile. Există două tipuri de conectare la Fisc. Unul ca în Bulgaria sau Serbia, unde există o conectare permanentă, dar se trimit raportările la server la două ore, la trei ore sau o dată pe zi, în funcţie de gradul de risc al sectorului în care activează comerciantul. Altul ca în Ungaria, unde s-a incercat să fie online 100% casele de marcat şi să se vadă în timp real tranzacţiile, însă la primele probe, cand au conectat 200 de case de marcat, le-au căzut serverele, pentru că este un volum imens de date", a declarat pentru MEDIAFAX Ion Radu, directorul de dezvoltare al Danubius Exim, cel mai mare importator şi distribuitor de case de marcat din România.

El a arătat că trebuie să existe totodată un nomenclator pentru produse, însă ţinând cont de numărul foarte mare al acestora, ele trebuie standardizate pentru a se putea efectua raportările. În Ungaria, sistemul a fost testat pentru început cu 1.500-2.000 de produse, după care au renunţat la nomenclator şi au definit clase de produse.

Potrivit unui proiect al Ministerului Finanţelor, casele de marcat nu vor mai fi dotate cu role de hârtie pentru păstrarea istoricului de tranzacţii, ci cu un jurnal electronic conectat la un server central al autorităţii fiscale, fiind însă păstrată rola de hârtie pe care va fi tipărit bonul fiscal pentru cumpărători.

"Este adevărat că, odată cu introducerea jurnalului electronic, comerciantul nu va mai trebui să strângă tone de hârtie şi se va reduce consumul. În plus, în toate ţările în care s-a introdus această legare la server au avut îmbunătăţiri rapide la colectarea de TVA, s-a redus evaziunea", a spus Radu.

El a dat exemplul Bulgariei, unde implementarea comunicaţiei la distanţă cu serverul Fiscului a fost efectuată în 2011, iar în primele trei luni a crescut baza de impozitare cu circa 2 miliarde euro, fiind instalate 320.000 case de marcat.

Directorul importatorului caselor de marcat Datecs, produse în Bulgaria, spune că cea mai mare problemă a trecerii la noul sistem o reprezintă costurile pe care comercianţii vor fi nevoiţi să le suporte.

"Acum nu ştim ce doreşte Ministerul de Finanţe, toate aceste lucruri se vor regăsi în norme. Nu ştim deocamdată ce tip de conexiune se cere, tipul de memorie electronică, pentru că de aici derivă tot, se schimbă şi softul", a explicat Radu.

În varianta caselor de marcat doar cu jurnal electronic, preţul va fi similar cu cel din prezent, de circa 80-150 de euro pe bucată, însă dacă se adaugă modulul de comunicaţie GPRS pentru transmiterea datelor în timp real, costul mediu urcă la 150-300 de euro bucata, în timp ce imprimantele fiscale vor costa 250-500 de euro.

Reprezentanţii importatorului consideră că cea mai fiabilă soluţie din toate punctele de vedere este cea cu conexiune la server, dar cu raportări periodice.

"Sunt foarte multe firme şi a plăti 200-300 de euro în plus, în condiţiile în care o casă de marcat costă 150 de euro, clar va fi o povară pentru companii. Clientul final trebuie să ştie câţi bani va plăti, dacă va plăti ca acum, în cazul unei raportări periodice, însă în funcţie de riscul sectorului de activitate, sau mai mult, pentru raportarea în timp real, unde modulul de comunicaţie este foarte complex, trebuie să ofere şi securitate. În plus, comercianţii au nevoie de o reţea de internet în bandă largă pentru a putea transmi datele şi atunci ce face cel din vârful muntelui sau unde nu are semnal bun!?", a completat Radu.

El apreciază că Guvernul ar trebui să ofere o formă de subvenţionare pentru a uşura povara comercianţilor adusă de alinierea la noul sistem.

Ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, a anunţat săptămâna trecută că măsurile vor fi aplicate în timp, ajungând la un interval de până la un an şi jumătate în cazul caselor de marcat, cu scopul de a combate evaziunea fiscală. Astfel, termenul de trecere la sistemul cu jurnal electronic va fi cuprins între 180 de zile şi 390 de zile, perioada de tranziţie fiind mai scurtă pentru companiile mari şi de mai lungă durată pentru firmele mici.

Directorul Danubius apreciază că termenul de implementare ar trebui să fie mai scurt, întrucât o perioadă de tranziţie în etape defavorizează comercianţii.

"Nu poţi să mergi pe genul acesta de hibrid pentru că mai rău te încurcă, sistemul ar trebui schimbat mai rapid, nu în tranşe. Noi ne putem pregăti, am avut o discuţie cu Ministerul de Finanţe şi le-am spus câte case de marcat putem aduce, respectiv între 6.000 şi 10.000 de unităţi pe lună, ceea ce înseamnă că între jumătate de an şi un an s-ar putea acoperi necesarul de înlocuit. Dacă vrei să ai o schimbare radicală de sistem, acea tranziţie nu te ajută, ci mai rău te încurcă", spune Radu.

El a punctat că, din discuţiile avute cu clienţii, aceştia doresc introducerea măsurii, întrucât sunt dezavantajaţi de concurenţa neloială. 

Comercianţii nu vor mai putea să vândă produse fără casă de marcat, întrucât va exista o monitorizare centrală, fiecare CUI (codul unic de identificare al firmei) care are în obiectul de activitate vânzarea de produse va fi monitorizat, iar controlul va fi foarte strict.

"Este foarte bine să facem acest pas şi în România, suntem pe ultimul loc în Europa la acest capitol, ca să nu spunem că Datecs vinde în Tanzania şi Zimbabwe case de marcat cu jurnal electronic de mulţi ani", a conchis Radu.

Pe piaţa românească sunt active circa 600.000 de case de marcat, dintr-un total de 900.000 înregistrate la Ministerul Finanţelor din anul 1999 până în prezent. Din numărul celor înregistrate, Danubius Exim a comercializat 450.000 de unităţi în intervalul menţionat, potrivit datelor proprii.

Compania este unic importator al caselor de marcat Datecs, fabricate în Bulgaria, brand distribuit în 90 de ţări la nivel global şi lider în Europa.