Cele mai mari bănci din Grecia, respectiv National Bank of Greece, Alpha Bank, Piraeus Bank şi Eurobank Ergasias, au prezenţe importante în România, Bulgaria, Macedonia, Albania şi Serbia.

"Suntem în dialog cu toate aceste ţări. Discutăm despre planurile de protecţie pe care le au, ce măsuri pot lua", a declarat Jorg Decressin, director adjunct al departamentului pentru Europa al FMI, relatează MarketWatch.

În cadrul discuţiilor, FMI a cerut autorităţilor naţionale de reglementare să se asigure că subsidiarele băncilor elene deţin suficiente active pe care le pot oferi în schimbul finanţării de urgenţă din partea băncilor centrale, în cazul în care finanţarea de la băncile mamă ar fi oprită pe neaşteptate, şi dacă fondurile de asigurare a depozitelor sunt suficiente, a arătat Decressin.

"Ar fi o prostie din partea oricui celui care nu ar fi îngrijorat în acest moment", a spus oficialul FMI.

Oficialii europeni nu se aşteaptă la un acord la reuniunea de luni a miniştrilor de Finanţe din zona euro, ceea ce înseamnă că băncile elene vor continua să fie dependente de lichidităţile relativ scumpe puse la dispoziţie de banca centrală elenă în cadrul programului ELA, de finanţare de urgenţă, al BCE.

Grecia speră să obţină un acord rapid pentru primirea ultimei tranşe - de 7,2 miliarde de euro - din împrumutul total de 240 de miliarde de euro.

Guvernul Greciei a semnalat, joi, că va continua să ignore solicitările creditorilor internaţionali de a diminua cuantumul pensiilor şi a facilita disponibilizările, condiţii esenţiale în negocierile pentru prelungirea planului de asistenţă financiară. În pofida eforturilor preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, de a-l convinge pe premierul de centru-stânga al Greciei, Alexis Tsipras, să reformeze sistemul pensiilor şi să modifice condiţii pe piaţa muncii, Guvernul elen a anunţat că nu va face concesii. "Nu trebuie să existe aşteptări din partea creditorilor că Guvernul Greciei va face vreun pas înapoi. Când sunt negocieri, ambele părţi fac concesii", a declarat Gabriel Sakellaridis, reprezentantul Executivului de la Atena.

Izolată pe pieţele financiare, Grecia ar putea rămâne fără fonduri pentru plata salariilor bugetarilor şi a pensiilor, existând riscul de a intra în faliment şi de a fi nevoită să părăsească zona euro. În contextul promisiunilor privind depăşirea austerităţii, Guvernul de la Atena, condus de premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras, nu a putut ajunge la un acord cu creditorii internaţionali pentru primirea unor fonduri de urgenţă suplimentare. Actualul program de asistenţă financiară în valoare de 240 de miliarde de euro oferit de CE/BCE/FMI expiră la sfârşitul lunii iunie.

Banca Centrală Europeană (BCE) a suplimentat, miercuri, fondurile de urgenţă destinate băncilor din Grecia cu 2 miliarde de euro, până la nivelul de 78,9 miliarde euro. Cu toate acestea, creditorii europeni au exprimat scepticism în legătură cu perspectivele unui acord rapid cu Grecia în următoarele zile, în contextul în care negocierile cu Atena stagnează de câteva luni. "De la ultima reuniune a Eurogrupului s-au înregistrat unele progrese în negocieri ", a declarat preşedintele instituţiei, Jeroen Dijsselbloem. "Cu toate acestea, numeroase probleme trebuie soluţionate, este necesară aprofundare, detalii, astfel că nu va exista niciun acord luni. Trebuie să fim realişti", a adăugat Dijsselbloem, referindu-se la viitoarea şedinţă a miniştrilor de Finanţe ai statelor din zona euro.

Guvernul grec condus de premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras caută fonduri pentru plata salariilor şi a pensiilor, precum şi pentru achitarea unei rate de aproape 1 miliard de euro către FMI, în prima jumătate a lunii mai. Miniştrii de Finanţe din zona euro nu au ajuns la un acord pentru deblocarea ajutorului destinat Greciei, în lipsa unui plan complet de reforme din partea autorităţilor de la Atena. Alexis Tsipras a semnalat că ar putea consulta populaţia, prin referendum, dacă să aprobe un acord cu creditorii care nu ar respecta angajamentul din campanie, de a pune capăt austerităţii.