Proiectul de act normativ a fost înregistrat la Senat în data de 2 martie, iar opt zile mai târziu a fost transmis pentru avizare către Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Consiliul Legislativ, precum şi la Guvern pentru un punct de vedere, conform datelor de pe pagina web a Senatului.

FGA are ca scop plata din disponibilităţile acumulate a despăgubirilor/indemnizaţiilor rezultate din contractele de asigurare facultative şi obligatorii încheiate de clienţi, în cazul insolvenţei unui asigurător.

"Constituirea Fondului ca persoană juridică de drept public este imperios necesară întrucât acesta poate prealua funcţia de administrator special, implicându-se direct în restabilirea situaţiei financiare a societăţilor de asigurare, prin aplicarea măsurilor de redresare financiară. În aceste condiţii, Fondul trebuie să beneficieze de autonomie pentru a-şi exercita această funcţie, evitând conflictul de interese cu ASF, autoritate care aplică şi coordonează aducerea la îndeplinire a procedurii de redresare financiară", se arată în expunerea de motive a proiectului de act normativ.

Legislaţia actuală nu stipulează un plafon de garantare pentru plata din disponibilităţile FGA a sumelor cuvenite creditorilor de asigurări.

"Astfel, în prezent, plata sumelor cuvenite creditorilor de asigurări din disponibilităţile FGA se face integral, în baza listelor aprobate şi publicate şi a documentaţiilor aferente, reglementarea fiind foarte generoasă în raport cu contribuţiile plătite de asigurători la FGA", se arată în expunerea de motive.

În document se mai spune că măsura limitării acoperirii daunelor de către FGA, soluţie agreată de alte scheme de garantare din statele membre UE, este imperativă şi trebuie adoptată cu celeritate.

"În situaţia în care s-ar pune presiune pe disponibilităţile FGA, acestea ar fi insuficiente pentru a suporta plata integrală a despăgubirilor, prejudiciind potenţialii creditori de asigurări ai societăţilor de asigurare în faliment", se menţionează în document.

Impunerea unui plafon de garantare va viza atât contractele de asigurãri generale, cât şi pe cele de viaţă.

Transformarea FGA din direcţie de suport a Consiliului ASF în persoană juridică de drept public va asigura, spun iniţiatorii, o mai mare transparenţă în utilizarea resurselor acestuia, va permite implicarea FGA în restabilirea situaţiei financiare a unui asigurător în faliment şi se va evita un conflict de interese cu ASF, care aplică în prezent măsurile de redresare financiară.

Iniţiatorii proiectului de act normativ menţionează că fonduri de garantare care activează ca persoane juridice se regăsesc şi în alte sectoare financiare, cum ar fi Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, Fondul de compensare a investitorilor (piaţa de capital) şi Fondul de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private.

Potrivit proiectului de act normativ, FGA va fi administrat de un consiliu format din 5 membri, din care 3 vor fi numiţi de către Consiliul ASF, unul dintre aceştia urmând să fie preşedinte, şi doi numiţi de Ministerul Finanţelor Publice. Conducerea executivă va fi asigurată de un director general.

În prezent, FGA este condus de Nicolae Eugen Crişan, cu delegaţie (postul este vacant şi va fi ocupat prin concurs), conform datelor disponibile pe pagina web a ASF.

Cota procentuală a contribuţiilor datorate FGA de către asigurători nu va putea depăşi 10% din primele brute încasate de aceştia, se mai spune în proiect.

Anul trecut, cotele pentru contribuţia asigurătorilor la FGA s-au menţinut la nivelul anului 2013. Astfel, pentru asigurările de viaţă, companiile au virat către FGA 0,3% din prime, respectiv 0,8% din prime pentru asigurările generale.

De la 1 ianuarie, în cazul asigurărilor generale, contribuţia a crescut de la 0,8% la 1% din prime, iar în cazul poliţelor de viaţă de la 0,3% la 0,5%.

La finele anului 2014, FGA avea capitaluri proprii în valoare de 938,75 milioane de lei, în creştere cu aproximativ 10% faţă de 2013, iar disponibiliăţile însumau 909,11 milioane de lei, cu 7,6% mai mult faţă de anul precedent, a anunţat marţi ASF.

Contribuţiile societăţilor de asigurări au însumat 58,46 milioane de lei în 2014, faţă de 59,12 milioane de lei în urmă cu an.

Anul trecut, asigurătorii care au virat contribuţii la FGA au fost în număr de 45, din care 37 sunt societăţi de asigurare autorizate de ASF şi 8 sunt sucursale ale companiilor de asigurare din Spaţiul Economic European deschise pe teritoriul României în baza dreptului de stabilire.

Totodată, anul trecut, veniturile din plasamente financiare ale FGA au fost de 32,31 milioane de lei, în comparaţie cu 40,67 milioane de lei, nivel consemnat în 2013.

Fondul a înregistrat venituri totale în valoare de aproximativ 90,77 milioane de lei, cu circa 9 milioane de lei mai puţin faţă de 2013.

Cheltuielile operaţionale aferente anului trecut s-au situat la 12,70 milioane de lei, în scădere cu 5,62 milioane de lei faţă anul 2013.

Dintre acestea, cheltuielile reprezentând plăţi de indemnizaţii/despăgubiri aferente creditorilor de asigurări au fost în sumă de 1,29 milioane de lei.

Anul trecut, FGA a înregistrat un excedent de circa 78,07 milioane de lei, cu 2,94 milioane de lei mai puţin în comparaţie cu 2013.

La sfârşitul anului trecut, disponibilităţile FGA erau plasate în titluri de stat - 68,67%, depozite - 30,27% şi conturi curente - 1,06%.

Principalele atribuţii ale FGA vizează analizarea, verificarea şi aprobarea dosarelor de daună şi a creanţelor de asigurări înregistrate în evidenţele sale, precum şi plata din disponibilităţile sale a sumelor reprezentând despăgubiri către creditorii de asigurări.

Autoritatea de Supraveghere Financiară a fost înfiinţată în aprilie 2013, prin preluarea şi reorganizarea tuturor atribuţiilor şi prerogativelor Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor şi Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.