Firme gigant de investiţii pre­iau controlul asupra sistemului finan­ciar american. Firmele de top contro­lează sume care rivalizează cu econo­miile multor ţări mari. Acestea pă­trund în forţă în noi domenii de business, es­tompând liniile care defi­nesc cine face ce pe Wall Street, şi împing uşor băn­cile cândva domi­nante către margine, scrie The Wall Street Journal.

Acum, managerii de active tradi­ţionale şi alternative controlează de două ori mai multe active decât băn­cile americane, ceea ce le conferă un control în creştere asupra economiei americane.

Firmele respective, ce includ Blackstone, Franklin Templeton, BlackRock şi KKR, devin mai complexe şi mai asemănătoare una cu alte în acelaşi timp. Investitorii spun că aceasta creează riscuri cu care pieţele nu s-au mai confruntat.

Executivii acestor firme insistă că expansiunea, deşi frapantă, este doar incipientă. O veste bună pentru ei pen­tru că creşterea rapidă le aduce o avuţie vastă. Sectorul de private equity a produs mai mulţi miliardari decât orice altă industrie în ultimii ani.

Companiile uriaşe de gestionare de fonduri cresc oferind noi tipuri de produse pentru a câştiga cotă de piaţă. Cele mai mari dintre acestea se transformă în supermarketuri finan­ciare, majoritar pentru instituţii şi cei bogaţi, dar din ce în ce mai mult şi pentru investitori din clasa de mijloc. Băncile s-au consolidat în mod similar în deceniul de dinaintea crizei financiare.

Fonduri de private equity sau private debt, cum ar fi Apollo Global Management şi Blackstone, gestio­nează în cea mai mare parte bani pentru instituţii, dar vând şi produse pentru investitori individuali într-o măsură în creştere. Uriaşi din dome­niul fondurilor mutuale, incluzând BlackRock, devin şi mai mari consti­tuind sau achiziţionând operaţiuni de fonduri private.

Managerii de active iau de asemenea locul băncilor ca creditori către companii şi consumatori ameri­cani şi se interconectează cu industria asigurărilor.

Executivii de top ai acestora spun că solicită angajamente pe termen lung din partea clienţilor, iar acest lucru îi face mai stabili decât băncile dependente de depozite.

Fondurile respective au început să crească după criza financiară, când noile reglementări au restrâns investiţiile şi creditarea de către bănci, făcând loc pentru extinderea managerilor de fonduri. Băncile centrale au menţinut dobânzile scăzute în mare parte a deceniului următor, determinând o reorientare a investitorilor dinspre conturi de economii şi titluri de trezorerie către fonduri gestionate.

În 2008, băncile şi managerii de fonduri din SUA erau aproximativ pe poziţii egale cu active de aproximativ 12 mld dolari. Astăzi, managerii de active tradiţionale, de fonduri private de fondurile de hedging controlează aproximativ 43.500 mld dolari, aproape dublu faţă de bănci.

Managerii de fonduri publice au devenit uriaşi, cei dintre cei mai mari controlând aproximativ 26.000 mld dolari, echivalentul întregii producţii economice anuale americane. În ultimii patru ani, însă, activele fondurilor de private equity şi fondurilor de datorii s-au dublat la aproape 6.000 mld dolari, depăşind cu mult rata de creştere a fondurilor publice.

Iar extinderea în forţă a fondurilor respective ar putea continua.

Autorităţile de reglementare abordează managerii uriaşi de fonduri din mai multe unghiuri. Comisia de reglementare a pieţei financiare americane a aprobat în august noi reglementări pentru fondurile private solicitând mai multe rapoarte financiare din partea acestora.

La sfârşitul anului trecut a fost introdusă de asemenea o reglementare ce permite ca marii manageri de fonduri să fie reglementaţi ca instituţiile de importanţă sistemică, asemeni băncilor. Totuşi, decizia doar reintroduce o măsură din timpul erei Obama anulată de administraţia Trump.