Fostul primar din Bechet, trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu şi conflict de interese
Fostul primar al oraşului Bechet Costel Tulitu a fost trimis în judecată de DNA Craiova pentru abuz în serviciu şi conflict de interese după ce ar fi aprobat plata unor cheltuieli care nu erau conforme cu realitatea şi ar fi încheiat contracte cu o firmă la care acţionar principal era o rudă a sa.
Potrivit unui comunicat de presă transmis, marţi, de Direcţia Naţională Anticorupţie, procurorii DNA - Serviciul Teritorial Craiova i-au trimis în judecată, în stare de libertate, pe Costel Tulitu, fost primar al oraşului Bechet, judeţul Dolj, pentru şase infracţiuni de abuz în serviciu, din care trei în formă continuată, şi patru infracţiuni de conflict de interese, Marin Petroi, diriginte de şantier la data faptelor, pentru abuz în serviciu în formă continuată (2 acte materiale), şi Laurenţiu Păunescu, administrator al SC Consrep Construct SRL, pentru complicitate la abuz în serviciu (2 acte materiale).
De asemenea, a fost trimisă în judecată SC Consrep Construct SRL, pentru complicitate la abuz în serviciu (2 acte materiale).
În rechizitoriu se arată că, în 24 august 2009 şi 3 septembrie 2010, Costel Tulitu, ca primar al oraşului Bechet, a aprobat la plată, în baza contractului de proiectare şi execuţie de lucrări privind realizarea obiectivului "Sistem centralizat de canalizare Bechet-Deal S.E. 1", cheltuieli care nu erau conforme cu realitatea, atestate prin două facturi emise de SC Consrep Construct SRL Caracal, în valoare totală de 1.339.342,29 de lei, echivalentul a 312.741,97 de euro.
În acest context, dirigintele de şantier Marin Petroi, beneficiind de ajutorul lui Păunescu şi al SC Consrep Construct SRL, a confirmat cheltuielile aferente realizării obiectivului "Sistem centralizat de canalizare Bechet-Deal S.E. 1", respectiv achiziţionarea unor componente ale staţiei de epurare, prin acte întocmite în lunile august 2009 şi septembrie 2010 şi prin procesul-verbal de custodie din luna septembrie 2010, deşi staţia a fost achiziţionată în anul 2011, susţin procurorii.
Conform sursei citate, inculpaţii au produs astfel un prejudiciu de 1.138.440,95 de lei în dauna Ministerului Dezvoltării Regionale (care a preluat în patrimoniu obiectivul de la Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice) şi de 200.901,34 de lei în dauna Primăriei Bechet, precum şi un folos material necuvenit pentru SC Consrep Construct SRL, în valoare de 1.339.342,29 de lei.
Totodată, în perioada iulie-septembrie 2010, Costel Tulitu a aprobat plata a patru facturi emise de o societate comercială, în lipsa unui angajament legal (contract) în baza căruia să se poată efectua lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor cu serviciile de pază din fonduri publice, în valoare totală de 48.862,45 de lei, echivalentul a 11.470,87 de euro, prin aceasta producând o pagubă bugetului Primăriei Bechet şi un folos material necuvenit, în acelaşi cuantum, firmei respective.
Potrivit DNA, în cursul anului 2010, Tulitu Costel, ca primar al oraşului Bechet şi ordonator principal de credite, a încheiat mai multe contracte prin încălcarea dispoziţiilor art. 76 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 161/2003, care prevede că "primarii şi viceprimarii (…) sunt obligaţi să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziţie, în exercitarea funcţiei, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul său ori rudele sale de gradul I. Actele administrative emise sau actele juridice încheiate ori dispoziţiile emise cu încălcarea obligaţiilor prevăzute la alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută". Ca urmare, contractele respective au fost lovite de nulitate absolută.
Astfel, în 1 aprilie 2010, Costel Tulitu a încheiat un contract de prestări servicii privind fertilizarea terenurilor reprezentând pajişti în suprafaţă de 86 de hectare, proprietate publică a Consiliului Local Bechet, cu o firmă la care acţionar principal este o rudă apropiată (care deţinea la momentul respectiv 80 la sută din beneficii şi pierderi). Ulterior, inculpatul a aprobat plata contravalorii facturii emise de firma respectivă, în sumă de 54.331 de lei, echivalentul a 13.113,93 euro, producându-se în acest fel o pagubă bugetului Primăriei Bechet şi un folos material necuvenit, în acelaşi cuantum, pentru societatea comercială şi implicit pentru ruda acestuia.
În rechizitoriu se mai arată că, în 19 octombrie 2010, Tulitu a încheiat un contract de prestări servicii privind lucrări agricole pe aceleaşi terenuri, cu aceeaşi societate comercială la care acţionar principal este rudă apropiată a sa (care deţinea la momentul respectiv 80% din beneficii şi pierderi). Ulterior, Tulitu a aprobat plata contravalorii facturii emise de firmă, în sumă de 31.000 de lei, echivalentul a 7.248 de euro, producându-se în acest fel o pagubă bugetului Primăriei Bechet şi un folos material necuvenit, în acelaşi cuantum, pentru societatea comercială şi implicit pentru ruda acestuia.
De asemenea, în 12 august 2010, Costel Tulitu a încheiat un contract de delegare a gestiunii serviciilor publice de salubrizare din oraşul Bechet cu o firmă la care unul dintre acţionari era aceeaşi rudă apropiată. În perioada octombrie 2010 - iunie 2011, în baza acestui contract, inculpatul a aprobat, în mod repetat, achitarea sumei totale de 27.124,32 de lei, echivalentul a 6.568,11 de euro, către firma respectivă, producându-se în acest fel o pagubă bugetului Primăriei Bechet şi un folos material necuvenit, în acelaşi cuantum, pentru societatea comercială şi implicit pentru ruda acestuia, afirmă procurorii.
Conform aceleiaşi surse, în 30 noiembrie 2010, Tulitu a încheiat un contract de prestări servicii privind încasarea taxei de drum cu aceeaşi societate comercială la care unul dintre acţionari era aceeaşi rudă apropiată. Ulterior, el a dispus plata serviciilor prestate de firma respectivă, în sumă de 2.890,60 de lei, echivalentul a 672,14 euro, producându-se în acest fel o pagubă bugetului Primăriei Bechet şi un folos material necuvenit, în acelaşi cuantum, pentru societatea comercială şi implicit pentru ruda acestuia.
Procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Dolj, cu propunere de a se menţine măsurile asigurătorii dispuse în cauză.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro