Atunci Ucraina, acum Belarusul au refuzat sa accepte majorarile cerute de furnizorii rusi de gaze, respectiv de petrol, determinand intreruperea relatiilor contractuale cu acestia; cum Rusia livreaza Europei gaze prin Ucraina si petrol prin Belarus, autoritatile de la Moscova au acuzat ulterior cele doua tari ca, in lipsa unui nou contract, fura din combustibilul destinat clientilor central-europeni si occidentali, justificand astfel decizia rusilor de a intrerupe livrarile. Faptul ca, spre deosebire de portocalia Ucraina din ianuarie 2006, Belarusul este cunoscut ca principalul aliat al Rusiei in zona i-a facut pe analisti sa considere ca reeditarea in 2007 a crizei este doar o manevra menita sa scoata in evidenta dependenta Europei de energia ruseasca. In realitate, situatia e complet diferita: asa cum Occidentul cauta solutii alternative la energia ruseasca, la fel si Rusia cauta alternative la livrarile prin teritoriul belarus, adica prin conducta Drujba. Alianta celor doua state slave, care ar fi urmat sa duca la formarea unei uniuni ruso-belaruse, sta de fapt de mult sub semnul intrebarii, din cauza veleitatilor liderului de la Minsk, Aleksandr Lukasenko, de a prelua el sefia uniunii dupa ce presedintele rus Vladimir Putin isi va incheia mandatul.