Galaţi ar putea deveni un centru regional important de fabricare a hidrogenului verde printr-un proiect gestionat la nivelul Consiliului Judeţean Galaţi în parteneriat cu primăria oraşului, Combinatul Siderurgic Liberty Steel, APDM, operatorul feroviar Grampet şi Universitatea Dunărea de Jos, care ar urma să fie finanţat direct de Comisia Europeană, susţine europarlamentarul Dan Nica, membru al Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie (ITRE) a Parlamentului European.

“Există un consorţiu format din Primăria Galaţi, Combinatul Siderurgic Liberty Steel, APDM, operatorul feroviar Grampet şi Universitatea Dunărea de Jos, la care se vor adăuga şi alte entităţi din afara României, pentru a crea acest proiect - Galaţi Hydrogen Valley.  Grantul Comisiei Europene ar urma să se asigure o finanţare de 20 mil. euro”, a spus Dan Nica în cadrul conferinţei  ZF/Liberty Galaţi Green Valley - noul pol de investiţii pentru viitor, organizată recent de ZF şi Liberty.

Proiectul ar putea fi inclus în strategia mai amplă a Comisiei Europene în care hidrogenul joacă un rol major în reducerea emisiilor de carbon, ca parte a Fit for 55, pachetul de politici menite să pună pe drumul neutralităţii climatice blocul european.

“Săptămâna viitoare este termenul de depunere al proiectului şi am convingerea că o să primească finanţarea, pentru că este foarte bine făcut. Semnalul dat de la Galaţi ar trebui să fie receptat şi de alte zone din ţară. Dacă astăzi nu luăm măsurile corecte pentru a da drumul unor industrii strategice, mâine poate să fie târziu”, a mai spus Dan Nica.

Specificaţiile tehnice ale proiectul indică o capacitate de 20 MW, care ar genera o producţie anuală de 2.500 - 3.000 de tone de hidrogen. Sursa de energie regenerabilă urmează să fie asigurată de parcului fotovoltaic pe care Liberty vrea să-l construiască pe actualul amplasament al haldei de zgură.

“Liberty Galaţi se pregăteşte de o tranziţie către oţelul verde, o tranziţie liniară. Compania ştie că nu va mai putea ultiliza gaze foarte mult timp sau nu în cantităţile de azi. În plus şi partea de energie ar putea să ridice probleme, de aceea a decis să  facă tranziţia graduală către producţia de oţel curat (verde), care înseamnă să elimini utilizarea gazelor de la furnal şi să le înlocuieşti cu hidrogen, de exemplu”.

După depunerea proiectului, termenul de evaluare şi aprobare este de două-trei luni, astfel încât partea de implementare ar trebui să debuteze în perioada august-septembrie, fiecare membru al consorţiului având rolul său în proiectul ce ar urma să devină operaţional în aproximativ doi ani.

Din perspectiva lui Dan Nica, potenţialii utilizatori de hidrogen pot fi combinatele siderurgice precum Liberty Galaţi, hidrogenul fiind un substitut foarte bun al gazului metan pentru procesele tehnologice cu ardere înaltă, companiile care activează în zona traficului feroviar-locomotivele alimentate cu hidrogen dezvoltă o putere mai mare şi pot să înlocuiască locomotivele tradiţionale care utilizează motorina sau alte tipuri de combustibili, companiile din transportul public- primăriile, companiile din transportul naval, etc.

“Ceea ce s-a întâmplat în 2022, când 40 mil. tone de capacitate în industria oţelului au fost închise, este un fenomen care nu este ireversibil. Dimpotrivă, se doreşte reversibilitatea acestui fenomen. La fel, şi pentru industria aluminiului, a cimentului, industria chimică, cea a îngrăşamintelor, etc.  Există scheme de finanţare care să-i sprijine pe toţi cei care au nevoie să producă în condiţii de consum mare”.

Proiectele de tip "Hydrogen Valley", printre cele mai ambiţioase avute în vedere de Comisia Europeană, vizează accelerarea dezvoltării şi implementarea unui lanţ valoric european pentru tehnologiile pe bază de hidrogen curat, cu focus pe producţia, distribuţia şi stocarea de hidrogen, precum şi pe aprovizionarea sectoarelor dificil de decarbonizat.