Pe 1 octombrie 2004, adica exact acum doi ani, Dragos Rosca renunta la consultanta de management pentru administrarea unui fond de investitii cu capital de risc dedicat, concentrat in special pe finantarea de start-up-uri. Atunci Rosca devenea CEO al Gemisa Investments, punand astfel capat carierei de zece ani la Roland Berger Strategy Consultants, companie in care a avansat pana la pozitia de Senior Project Manager. Pentru Rosca (35 de ani), istoria ultimilor ani s-a scris mai ales in cifre - a finantat zece companii in care a investit pana acum 4,7 milioane de euro. Deja a facut primul exit, are angajamente de investitii pe portofoliul actual de alte 1,3 mil. euro si va mai finanta trei companii (negocierile sunt avansate) cu inca aproximativ doua milioane de euro.

"In urma cu doi ani, ma asteptam la tot felul de surprize, adica si la bune, si la rele. Credeam ca vor fi si plasamente nereusite. Pana acum nu au fost asemenea cazuri", marturiseste CEO-ul Gemisa Investments. Faptul ca si-a pus problema esecului este un lucru perfect justificat, pentru ca fondul pe care il administreaza este unul cu grad de risc ridicat. Practic, Gemisa Investments - fond detinut de un grup de companii de investitii straine (libanezi, englezi, francezi) - a fost primul dedicat in special pe investitii de valoare mica-medie in companii aflate in faza de start-up.

Totusi, Gemisa nu este singurul fond care a facut astfel de investitii. Ocazional, asemenea plasamente au mai facut si fondurile straine de dimensiuni mai mari prezente pe piata romaneasca. Vezi investitiile Oresa Ventures in La Fantana sau Credisson, plasamentele SEAF in Total Soft sau Artima. Un alt exemplu de fond care a investit in start-up-uri mai este si RAEF prin participatiile la Motoractive Leasing, Estima Finance si Domenia Credit. Pentru a ajunge la cele 13 companii in care a investit sau in care este pe punctul a o face, Rosca a analizat in detaliu 70-80 de afaceri dintr-un total de 150-200 de proiecte pe care le-a considerat, intr-o prima faza, posibile tinte de achizitie. "Din cele 70-80 de companii studiate cu atentie, la circa 20-25 am facut o analiza extrem de amanuntita."

Acum portofoliul Gemisa include noua companii, iar o a zecea este pe cale sa fie inclusa pe lista, tranzactia fiind aproape de finalizare. Companiile in care Gemisa este actionar majoritar sunt Miniblu (retea de retail de articole pentru copii), Optical Network (retail de articole de optica sub brandul Optiblu), Cristal Diagnostic (medicina muncii si clinica medicala), Oxigen Plus (servicii medicale pentru bolnavi cronici), Press Pro International (editura de presa medicala si organizator de evenimente), Fleet Management Services (management de flote de masini), BIA Human Resource Management Services (servicii si consultanta in HR), Geroaslan (marketing si promovare pentru produsele Gerovital) si Sport Distribution Group (distributie de echipament sportiv).

Cea de a zecea companie din portofoliul Gemisa, Lauren Finance (servicii financiare), a fost vanduta recent catre distribuitorul de medicamente Mediplus Exim, parte a grupului A&D Pharma, reprezentand primul exit din portofoliul Gemisa. Tranzactia nu este inca finalizata, motiv pentru care valoarea deal-ului nu a fost facuta publica. Dragos Rosca, de altfel unul din actionarii minoritari ai Lauren Finance, spune insa ca tranzactia s-a facut in profit pentru fond. Potrivit acestuia, toate companiile din portofoliul consolidat al Gemisa sunt pe break-even, iar cel putin sapte acestea vor inregistra profit la sfarsitul anului. Tot la sfarsitul anului cifra de afaceri cumulata a companiilor controlate de fondul de investitii vor ajunge la aproximativ 12 milioane de euro.

Mai mult, spune Rosca, o parte dintre companiile din portofoliul Gemisa sunt lideri pe segmentul de piata in care activeaza: Miniblu, FMS, Press Pro sau Oxigen Plus. Optiblu ocupa locul doi pe piata retail-ului de optica, dupa Optinova.

"Toate companiile in care Gemisa a devenit actionar a trebuit sa fie puse pe picioare si asistate cu multa atentie. Pe unele chiar le-am creat de la zero", explica Rosca. Echipa care asigura managementul tuturor investitiilor (practic, incubatorul care asigura suportul afacerilor din portofoliu) totalizeaza in acest moment 20 de persoane, numai departamentul financiar avand circa 15 angajati.

Iar numarul acestora va creste, cu siguranta, dat fiind faptul ca, pana la sfarsitul anului, actionarii Gemisa vor mai "ridica" un nou fond. Daca valoarea medie a investitiilor facute pana acum de Gemisa a fost de circa 500-600.000 de euro per proiect, noul fond va avea o alta filosofie. "Vom cauta proiecte mai mari, de circa 8-10 milioane de euro", explica Dragos Rosca, adaugand ca unul dintre domeniile noi pe care fondul le va explora este cel al productiei. Pe de alta parte, investitiile cu valoare mai mare vor determina fondul sa diminueze o parte din riscul pe care si l-a asumat pana acum in cadrul investitiilor de valoare mica.

Un risc mai mare, insa, poate insemna si un randament superior. Din punct de vedere al rentabilitati, pentru actionari momentul adevarului va fi cel in care participatiile actuale vor fi vandute. Intre timp insa, Gemisa face evaluari anuale ale companiilor sale. Pana acum, nivelul anual al IRR (Internal Rate of Return) se situeaza la 30-50%. "Cand vom face toate exit-urile, randamentul mediu va fi de 35-40% pe an", estimeaza directorul fondului. Adica un nivel superior celui inregistrat de fondurile de investitii cu o atitudine mai prudenta (15-20% pe an).

Cand va veni momentul exit-ului? Raspunsul e unul standard si se afla pe buzele tuturor directorilor de fond: "iesirea dintr-o afacere se face dupa circa trei-cinci ani". Gemisa Investments, insa, a fost gandit ca un fond cu plasamente de durata mai lunga - cinci-sase ani. In afara de exit-ul total, un alt scenariu luat in calcul este identificarea unor cofinantatori, o ipoteza valabila pentru afacerile care asigura o crestere de 25-30% pe an.

Deocamdata, marea provocare a celor de la Gemisa este identificarea de noi proiecte pentru cele 20-30 mil. euro disponibile de la sfarsitul acestui an, care impreuna cu componentele de finantare bancara ar putea permite investitii de 50-60 mil. euro. Afaceri bune exista in continuare, insa, cel putin acum, negocierile unui fond cu antreprenorii romani sunt mult mai dificile decat in a doua jumatate a anilor ‘90. In prezent, proprietarii de business-uri sunt pregatiti sa-si coordoneze afacerile pe un termen mai lung decat au facut-o oamenii de afaceri din deceniul trecut. Practic, este vorba de o noua generatie de antreprenori cu alte asteptari si mai ales, cu o alta mentalitate de business. De acum inainte, fondul condus de Dragos Rosca va iesi din zona finantarilor de nisa, urmand sa concureze pe anumite proiecte cu fondurile mari, deja consacrate pe piata.