La nivelul Uniunii Europene, întârzierile şi anulările de pe aeroporturile noastre au plasat România spre coada clasamentului, pe poziţia a 17-a. Mai exact, din totalul de 54.200 de zboruri programate în perioada ianuarie-septembrie 2018, 11.430 de curse au înregistrat întârzieri mai mari de 15 minute, în timp ce 300 au fost anulate. Astfel, din totalul zborurilor 21,64% au creat neplăceri pasagerilor.

”Anul 2018 a înregistrat un record negativ, fiind anul cu cele mai multe perturbări ale zborurilor la nivel de Europa. Milioane de pasageri s-au confruntat cu întârzieri şi anulări ale curselor companiilor aeriene, în special în două dintre ţările cu cel mai mare trafic aerian, hub-uri pentru întreaga Uniune Europenă, Germania şi Marea Britanie. Grevele, lipsa piloţilor şi condiţiile meteo au contribuit la haosul creat pe aeroporturile de pe continent, creând neplăceri pasagerilor”, spune Paloma Salmeron, expert AirHelp în drepturile pasagerilor. 

De altfel, România a urmat trendul european, înregistrând număr record în plan local în ceea ce priveşte întârzierile şi anulările zborurilor, în primul semestru al acestui an, numărul acestora triplându-se comparativ cu perioada similară din 2017.

”Situaţia va continua să se agraveze la nivelul Uniunii Europene din cauza Brexit-ului, în 2019, dar şi a creşterii numărului de zboruri din spaţiul european la 12.4 milioane până în 2024, aşa cum se estimează. Indiferent de cum vor evolua negocierile dintre UE şi Marea Britanie în privinţa Brexit-ului, noi solicităm companiilor aeriene să coopereze şi să-şi ajute pasageri atunci când aceştia se confruntă cu zboruri perturbate. Pasagerilor le recomandăm să verifice cât mai curând daca sunt eligibili pentru compensaţii din partea operatorilor aerieni”, spune Paloma Salmeron.

La nivel global, pentru primele nouă luni ale anului, opt milioane de pasageri sunt eligibili pentru a primi compensaţii din cauza întârzierilor şi anulărilor zborurilor. În fiecare an acest număr continuă să crească proporţional cu perturbările curselor aeriene la nivel mondial. Numărul restrâns de piloţi şi capacitatea totală a aeroporturilor, coroborat cu creşterea numărului de pasageri, duc la apariţia de noi riscuri în industria aviatică.