Playtika, care a intrat pe piaţa românească în 2011, are 250 de angajaţi în centrul de suport şi 100 de angajaţi, ingineri şi specialişti IT la centrul de dezvoltare deschis în 2018.

Acest centru de dezvoltare este făcut în colaborare cu americanii de la Qualitest, cea mai mare companie de testare software şi asigurare a calităţii.

„Noi dezvoltăm în principal social games, dar de câţiva ani am început să creăm şi jocuri casual, pe care utilizatorii le accesează zilnic”, a declarat Oran Piekarski, director de operaţiuni la Playtika, într-o discuţie cu ZF.

Aproape 10% din „creierele” Playtika, o companie pentru care chinezii au plătit peste 4 miliarde de dolari, sunt în România.

Stefanini, un furnizor brazilian de servicii IT, are în România cel mai mare centru din Europa, care deserveşte aproape 100 de ţări şi care în 2018 a ajuns la afaceri de aproape 50 de milioane de euro cu peste 1.600 de angajaţi.

Planul este de a continua angajările dacă mai găsesc „creiere”, având în vedere lupta acerbă din piaţa românească.

Gigantul german Continental investeşte 20 de milioane de euro în extinderea clădirii de birouri din Iaşi, unde au un centru de inginerie cu aproape 2.000 de salariaţi.

„În Iaşi, colegii lucrează la maşinile care vor circula pe străzi peste unul, doi sau chiar cinci ani. Lucrează la tehnologiile viitorului”, spune Christian von Albrichsfeld, şeful Continental România, grup care a ajuns la peste 20.000 de angajaţi pe piaţa românească, dintre care peste 5.700 sunt ingineri şi specialişti IT&C.

E.ON, grupul german din sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, trebuie să angajeze în următorii doi ani 300 de specialişti IT la centrul de cercetare, dezvoltare şi inovare de la Iaşi, unde lucrează deja 100 de oameni.

Gigantul american HP şi-a majorat echipa din România cu 30% în ultimii trei ani, ajungând la peste 1.300 de angajaţi.

„Vrem să creştem în continuare numărul de angajaţi ai HP în România. Cu cei peste 1.300 de angajaţi pe care îi avem în acest moment, suntem în top 3 reprezentanţe HP în Europa. Avem 13 divizii ale HP prezente în România, oferind servicii în aproximativ 25 de limbi”, a declarat într-o discuţie cu ZF Mugur Pantaia, managing director la HP România. Lunar, avem peste 100 de poziţii pentru angajare deschise în România, a precizat el.

Nu există săptămână în care o companie internaţională, dar şi o companie românească din IT să nu anunţe planuri de extindere şi oferte de angajare.

Bitdefender, a doua cea mai valoroasă companie antreprenorială românească, după UiPath, tocmai s-a mutat lângă „borcanul cu miere”, adică în mijlocul campusului studenţesc din Grozăveşti construit de Ceauşescu în anii '80 şi care după două-trei decenii a devenit unul dintre principalii furnizori de creiere pentru multinaţionale, dar şi pentru firme româneşti.

Pe lângă firmele din IT care aleargă după creiere româneşti, în joc au intrat şi fondurile de investiţii şi băncile din România. BCR şi-a lansat propriul accelerator de business – InnoviX, împreună cu UiPath, Google for Startups, Mindspace şi European Center for Services Investments and Financing.

Techcelerator, un program de mentorat al fondului de investiţii GapMinder, în parteneriat cu Globalworth, EY România şi Banca Transilvania, tocmai a selectat şapte start-up-uri româneşti care vor primi o finanţare iniţială de 350.000 de euro, în schimbul unei părţi din companie.

Pentru acest gen de finanţare s-au bătut 185 de start-up-uri, dintre care 26 au fost preselectate, iar în final 7 vor primi banii.

În IT, salariul mediu a ajuns în aprilie 2019 la 7.200 de lei net (adică 1.525 de euro), la care se adaugă beneficii „fără număr”. Acum 10 ani salariul mediu în IT era de 2.600 de lei (adică 650 de euro, în cursul euro de atunci).

Dacă România ar fi avut nu 120.000-130.000 de „creiere” din IT, ci 300.000, companiile le-ar fi absorbit imediat.

Problema este că România nu poate produce anual atâtea creiere în IT, dar şi în inginerie, cât cere piaţa.

Dacă am fi avut mai mult creier acum 20 de ani, am fi fost cu doi paşi înainte.