FMI a convins guvernul de la Atena să nu facă nicio cerere oficială în acest sens, potrivit surselor cotidianului britanic.

Discuţiile dintre oficialii greci şi reprezentanţii FMI au avut loc la începutul lunii aprilie, încercarea Greciei de a obţine o amânare a termenelor la care trebuie să facă plăţile către FMI fiind un semn că guvernul elen întâmpină dificultăţi din ce în ce mai mari pentru a achita salariile şi pensiile, precum şi tranşele către creditorii internaţionali.

Guvernul de la Atena trebuie să ramburseze în luna mai două tranşe din împrumutul luat de la FMI, în valoare totală de un miliard de euro. Primul termen este 12 mai, dată la care Grecia trebuie să plătească 760 de milioane de euro către FMI.

Potrivit calendarului de returnare a împrumutului, Grecia trebuie să achite 9 miliarde de euro anul acesta către FMI.

Oficiali ai FMI au afirmat în mai multe rânduri că modificarea programului de returnare a împrumutului ar putea fi efectuată numai în cadrul unei revizuiri mai ample a întregului pachet de bailout încheiat cu Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană şi FMI în 2010.

Creditorii externi nu sunt siguri că Executivul de la Atena va putea să înapoieze Fondului sumele prevăzute în calendarul iniţial pentru luna mai.

Dacă guvernul elen nu ar reuşi să achite una dintre tranşele către FMI conform calendarului, Grecia ar deveni prima economie dezvoltată din istorie care ar rămâne în urmă cu plata datoriilor către Fond. Printre ţările care s-au aflat în această situaţie se numără Republica Democrată Congo şi Zimbabwe.

Randamentele obligaţiunilor Greciei cu maturitate în 2017 au urcat joi cu 267 de puncte de bază, la 26,43%, în urma publicării informaţiilor legate de încercarea guvernului de la Atena de a amâna calendarul plăţilor către FMI.

În 2010, Grecia a încheiat un acord cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană pentru un împrumut în valoare de 240 de miliarde, pentru a evita intrarea în incapacitate de plată.

Guvernul de la Atena mai poate accesa o tranşă în valoare de 7,2 miliarde de euro din programul de ajutor financiar încheiat cu creditorii internaţionali în 2010, însă aceştia au condiţionat acordarea tranşei de adoptarea unor reforme de austeritate.

Miniştrii din zona euro au cerut guvernului elen să revizuiască lista de reforme trimisă în urma acordului încheiat cu creditorii internaţionali în luna februarie, întrucât măsurile propuse nu sunt suficient de concrete.

Înţelegerea din februarie prevede prelungirea pachetului de bailout cu patru luni, până la finalul lunii iunie.

Miniştrii de finanţe ai statelor din zona euro au început în această săptămână să vorbească în mod deschis despre posibilitatea de a nu ajunge la un acord cu guvernul de la Atena în legătură cu reformele pe care acesta să le implementeze. Eşuarea negocierilor ar putea duce la intrarea în incapacitate de plată a ţării şi chiar la ieşirea din zona euro.

În acest context, agenţia de evaluare financiară Standard&Poor’s (S&P) a retrogradat miercuri cu o treaptă ratingul Greciei, aflat deja în categoria nerecomandată pentru investiţii, de la B- la CCC+, cu perspectivă negativă, invocând înrăutăţirea condiţiilor economice şi financiare, pe fondul incertitudinii alimentate de negocierile prelungite dintre guvernul grec şi creditorii săi.