Miercuri, Guvernul va introduce in parlament noul pachet de masuri de austeritate, in valoare de 28,4 miliarde de euro reprezentand taieri de cheltuieli sociale, reduceri de salarii si concedieri in sectorul public si majorari de impozite si taxe, menit sa reduca deficitul bugetar de la 10,5% din PIB in 2010 la mai putin de 1% in 2015.

"Aceste schimbari trebuie sa aiba loc democratic. Trebuie sa actionam cu mai multa indrazneala, apeland la consultare democratica. Sunt gata sa folosesc chiar si institutia referendumului pentru a obtine consensul asupra reformelor", a spus Papandreou, citat de publicatia elena Capital.

Masurile, combinate cu alte reforme, in primul rand de combatere a coruptiei si a evaziunii fiscale, si cu un program foarte ambitios de privatizari, au convins FMI si UE sa aprobe, vinerea trecuta, urmatoarea transa din creditul de 110 miliarde de euro initiat in mai 2010 si sa schiteze planul unui nou credit de 60 de miliarde de euro, care ar acoperi necesitatile de finantare ale tarii pana in 2013.

Planul de austeritate si privatizare a atras insa opozitia puternica a sindicatelor si a unor politicieni de stanga, iar mai nou inclusiv a unora din partidul lui Papandreou, PASOK, care pana acum au sustinut guvernul. O parte dintre parlamentarii PASOK i-au trimis lui Papandreou o scrisoare in care ii cer sa supuna planul unei dezbateri mai detaliate in partid, inainte de a-l introduce in parlament, insa creditorii externi au cerut Atenei sa aprobe cat mai repede planul, ca sa poata fi pus in practica imediat.

La aceasta opozitie s-au adaugat, de cateva saptamani, miile, apoi zecile de mii de greci care au iesit zilnic in strada la Atena, Salonic sau Patras, urmand exemplul manifestatiilor pasnice din Spania ale "indignatilor". Manifestatiile au culminat cu mitingul-mamut de duminica din Piata Syntagma din Atena, unde au participat zeci de mii de oameni, dupa unele surse peste 100.000, insa au continuat si in zilele urmatoare. Protestatarii au criticat incompetenta si coruptia guvernantilor si au acuzat politica lor de a scoate tara din criza pe seama reducerii cheltuielilor sociale, intr-o tara unde somajul a ajuns deja la 16%, iar economia neagra este estimata la 20-30% din PIB.

Cererea Greciei de a obtine de la UE si FMI noul credit de 60 de miliarde si conditiile lui va fi discutata la reuniunea ministrilor de finante din zona euro, la 20 iunie, urmand ca un summit al liderilor europeni programat pentru 25 iunie sa-i dea aprobarea finala. Grecia va trebui insa ca pana atunci sa treaca prin Parlament planul de reforma.

Papandreou a repetat ca obiectivele guvernului sau sunt doua: primul, ca Grecia sa evite intrarea in incapacitate de plata, in conditiile in care datoria tarii a ajuns la 340 de miliarde de euro, respectiv 150% din PIB; al doilea, ca Grecia sa ramana in zona euro. El a cerut ministrului de interne Yannis Ragoussis sa pregateasca instrumentele necesare pentru organizarea unui referendum, dar nu a detaliat pentru ce anume din planul de reforme intentioneaza sa solicite sprijinul cetatenilor.

Tergiversarile politice legate de trecerea planului de reforme prin parlament au accentuat ingrijorarea pietelor financiare. Bursa de la Atena a scazut marti cu aproape 2%, potrivit Kathimerini, iar actiunile bancilor au suferit cele mai mari scaderi, unele cu peste 4%. Actiunile operatorului telecom OTE au scazut cu 6,24%, la doar o zi dupa ce guvernul grec a anuntat ca va vinde catre Deutsche Telekom 10% din actiunile companiei, pentru circa 400 de milioane de euro.