Creditorii privati vor avea de optat, potrivit Institutului International de Finante (IIF), intre trei formule de preschimbare a obligatiunilor elene din portofoliu care ajung la scadenta pana la finele lui 2019 cu altele noi (cu scadente noi, de 15 sau 30 de ani) si un plan de rostogolire a obligatiunilor detinute, cu durate si dobanzi diferite. In medie, investitorii privati isi vor asuma o pierdere de 21% din valoarea actuala a detinerilor de obligatiuni elene.

IIF, cea mai mare asociatie de banci si institutii financiare din lume, estimeaza ca daca pana la 90% dintre detinatorii de obligatiuni elene se vor implica in acest program, atunci contributia lor va ajunge la 54 de miliarde de euro pana in 2014 si la 135 de miliarde pana in 2020. IIF, care a condus negocierile cu creditorii privati, a obtinut deja acordul a 30 dintre principalii detinatori de obligatiuni elene, intre care BNP Paribas, Societe Generale, Deutsche Bank si compania de asigurari Allianz.

Vezi aici cine sunt principalii creditori privati ai Greciei (GALERIE FOTO)

Acordul, noteaza Financial Times, este o victorie pentru cancelarul german Angela Merkel, pentru ca termenii lui corespund cu propunerea germana de rezolvare a crizei, insa aproape sigur va duce la declararea - chiar daca temporara - a primului caz de incapacitate de plata selectiva din zona euro, avand in vedere amenintarea agentiilor de rating ca vor taxa ca atare orice implicare a sectorului privat (bancile, fondurile de investitii si ceilalti creditori privati ai Greciei) in forma aprobata de noul acord.

In cazul preschimbarii obligatiunilor, operatiunea va avea loc in urmatoarele luni, iar dobanzile vor porni de la 4% pe an si vor putea ajunge la 5,5% in urmatorii zece ani, daca valoarea obligatiunilor ramane neschimbata, iar daca valoarea titlurilor noi va fi redusa cu 20%, investitorii vor putea cere in compensatie dobanzi intre 5,9% si 6,8%. Acordul va fi conditionat de angajamentul Greciei de a reinvesti o parte din contravaloarea noilor obligatiuni sau a celor rostogolite in obligatiuni ale zonei euro cu rating AAA, care vor servi drept garantii contra incapacitatii de plata.

Din totalul pachetului de salvare, 109 miliarde de euro vor fi furnizate de statele europene, prin intermediul Fondului European pentru Stabilitate Economica (EFSF), si de FMI. "Chemam FMI sa continue sa contribuie la finantarea noului program pentru Grecia", se arata in declaratia comuna a sefilor de state si guverne din zona euro.

Christine Lagarde, directorul general al FMI, a emis o declaratie de raspuns in care saluta deciziile liderilor europeni si asigura ca "in conditiile aplicarii programului de catre Grecia si ale hotararii statelor membre de a sustine Grecia, FMI va continua sa se implice, in concordanta cu politicile Fondului si conditionat de aprobarea consiliului sau de conducere".

UN FOND MONETAR EUROPEAN

La reuniunea de la Bruxelles consacrata crizei datoriilor din zona euro, liderii au aprobat, de asemenea, reducerea cu 1-2% a dobanzilor pentru pachetele de salvare acordate pana acum Greciei, Irlandei si Portugaliei, pana la 3,5%, si marirea scadentelor de rambursare de la 7 ani si jumatate la 15-30 de ani.

In plus, liderii au extins functionalitatea Fondului European pentru Stabilitate Economica (EFSF), in valoare de 440 de miliarde de euro, care va putea fi folosit si pentru creditarea unor tari care nu se afla in situatia de a fi salvate, respectiv pentru imprumuturi preventive (stil FMI), precum si pentru recapitalizarea oricarei banci cu probleme din zona euro. EFSF va putea si sa cumpere obligatiuni de pe pietele secundare "in conditii exceptionale", supuse aprobarii Bancii Centrale Europene.

Presedintele francez Nicolas Sarkozy a apreciat ca noile atributii ale EFSF transforma acest instrument intr-un "Fond Monetar European". El a apreciat ca acordul privind Grecia va reduce ponderea in PIB a datoriei publice elene cu 24%.

In plus, dar nu in cele din urma, liderii europeni au convenit asupra necesitatii unui "Plan Marshall" pentru Grecia, cu implicarea tarilor europene si a institutiilor europene prin investitii in economia elena.

Acordul privind EFSF si noul imprumut pentru Grecia au fost incheiate dupa ce Sarkozy a renuntat la propunerea lui privind instituirea unei taxe de 10 de miliarde de euro anual, timp de cinci ani, pe activele bancilor din zona euro, cu scopul de a finanta al doilea pachet de salvare pentru Grecia.