BERD vrea să pună capăt deficitului de capital cu care se confruntă companiile private elene, în special firmele mici şi mijlocii, a declarat marţi, la Bruxelles, preşedintele instituţiei financiare, Suma Chakrabarti.

"Există două domenii în care BERD poate să facă o serie de operaţiuni, în primul rând să ajute companiile elene să redobândească acces la finanţare. Un alt domeniu în care am vrea să facem mai mult este integrarea economică regională, să finanţăm domenii precum energia şi infrastructura", a spus Chakrabarti.

Miniştrii de Finanţe din zona euro au aprobat în februarie extinderea cu patru luni a programului de salvare a Greciei, după ce guvernul de la Atena s-a angajat să îmbunătăţească colectarea taxelor, să consolideze fondurile de pensii şi să continue privatizările.

În cadrul acordului, Comisia Europeană, Bănca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional şi-a exprimat sprijinul pentru angajamentele Greciei.

Grecia nu poate accesa noi fonduri prin program de salvare, inclusiv viitoarea tranşă de sprijin de 7 miliarde de euro, dacă nu prezintă un program de măsuri de reformă.

Datoriile Greciei depăşesc 300 de miliarde de euro şi sunt echivalente cu 176% din PIB. Din 2010, statul elen a obţinut două programe de salvare în valoare cumulată de 240 de miliarde de euro.

Guvernul elen a solicitat să devină beneficiar al finanţărilor BERD în noiembrie anul trecut, iar actualul executiv condus de Alexis Tsipras a menţinut solicitarea.

Grecia, acţionar al BERD din 1991, a contribuit cu 2,3 miliarde de euro la finanţările acordate de instituţie în Europa emergentă, în special în regiunea balcanică. BERD a susţinut subsidiarele băncilor elene în România, Bulgaria şi unele foste republici iugoslave, în timpul crizei financiare mondiale.

Anul trecut, BERD a făcut investiţii totale de 8,9 miliarde de euro, în prezent acordând finanţări în 35 de ţări.

Cipru a devenit la rândul său beneficiar al fondurilor BERD în 2014, urmând să primească sprijin din partea băncii până în 2020.