Premierul Emil Boc a menţionat "Beijing, New Delhi, Istanbul, dar şi Moscova sau Chişinău" drept exemple de oraşe unde vor fi deschise astfel de centre.

El a cerut "mai multă creativitate din partea celor care se ocupă de promovarea exporturilor româneşti", cerând diplomaţilor să prezinte "cu onestitate şi profesionalism" eforturile întreprinse de autorităţi în direcţia menţinerii atractivităţii României în rândul investitorilor străini.

Într-un discurs cu ocazia Zilei Diplomaţiei, Emil Boc le-a spus ambasadorilor şi personalului diplomatic că îşi justifică existenţa în străinătate şi prin capacitatea de a încheia parteneriate, de a oferi soluţii pentru parteneriate pentru investitori români, "pentru că prin asta ajutaţi ţara, ajutaţi contribuabilul român care îşi plăteşte onest impozitele şi taxele, iar fiecare efort al dumneavoastră poate fi decisiv în susţinerea eforturilor economice şi de modernizare a acestei ţări". Diplomaţii au datoria de a-şi coordona demersurile cu ministerele, pentru identificarea posibilităţilor de atragere a unor finanţări externe pentru proiecte româneşti de anvergură, în special în domeniul infrastructurii, a adăugat Boc.

Principalele dosare pe care se vor concentra eforturile naţionale în 2011 - 2012 vor fi încheierea aderării la Schengen, gestionarea problematicii Mecanismului de Cooperare şi Verificare pe Justiţie, negocierile asupra perspectivei financiare 2014 - 2020, aplicarea Strategiei Dunării, menţinerea interesului Uniunii Europene pentru vecinătatea estică şi problematica subsumată regiunii extinse a Mării Negre.

"Ne aşteptăm ca, în funcţie de deciziile la nivel european din luna septembrie, să fie asigurată aderarea deplină a României la Schengen în cursul anului viitor", a afirmat premierul, însă "trebuie să fim suficient de convingători, pentru a contrabalansa, eficient, ultimele forme de sensibilităţi şi rezerve subiective sau politice, care se manifestă, încă, în rândul unor parteneri europeni".

În privinţa negocierilor asupra următorului cadru financiar multianual al UE, România are interesul menţinerii alocărilor pentru politica de coeziune şi politica agricolă comună, politici esenţiale pentru efortul de recuperare a decalajelor de dezvoltare în raport cu alte state membre şi domenii cu miză majoră pentru mulţi cetăţeni români. "O sarcină complementară eforturilor noastre revine şi diplomaţilor şi reprezentanţilor noştri de la nivelul Comisiei Europene, de la nivelul statelor membre şi de la nivelul Parlamentului European, prin intermediul europarlamentarilor români", a precizat şeful Guvernului.