România are un document de strategie pe hidrogen din mai anul trecut, dar dincolo de acest document, partea de proiecte concrete rămâne modestă. Considerat a fi o tehnologie scumpă, războiul din Ucraina a schimbat cifrele din piaţă, astfel că acum costul de producţie a hidrogenului este comparabil cu preţul energiei, lucru care ar trebui să ducă la o deblocare a pieţei.

„Pe baza datelor furnizate de marii producători/consumatori din industriile locale, care utilizează hidrogenul în procesele industriale (rafinare, siderurgie, industria chimică, îngrăşăminte), printre care se numără AirLiquide, Azomureş, Chimcomplex, Erdemir, Hoeganaes, Liberty Galaţi, Linde Gaz, OMV Petrom, Oţel Inox, Petrotel-Lukoil, Rompetrol, companiile din industrie au însumat o producţie totală de hidrogen de 194 mii de tone în 2021“, se arată în proiectul de strategie.

Cererea este estimată să ajungă la 288,8 mii tone/an în 2030, o creştere de aproape 49% faţă de producţia anului 2021, arată proiectul de strategie în domeniul hidrogenului. Creşterea a fost calculată pornind de la estimările privind evoluţia consumului industrial, din industria siderurgică, consumul din domeniul transporturilor, pentru amestecul ca gaze naturale în viitoarele centrale pe gaz, unde se estimează punerea în funcţiune a 1.600 MW noi, şi consumul pentru încălzirea rezidenţială.

În total, costul de implementare a strategiei este estimat la o valoare de 10,4 mld. euro, cost care va fi suportat printr-o serie de modalităţi de finanţare specific fiecărui sector, se mai arată în document.

Dar deşi mult aşteptat, Strategia Hidrogenului 2030 rămâne doar un document. Cum facem saltul de la documente la proiecte? Care sunt pieţele europene care se mişcă cel mai bine şi cum reuşesc acest lucru? Care este potenţialul României şi de unde vin banii?

Evenimentul va avea loc în perioada 27-29 februarie, în Bucureşti, fiecare zi având o tematică diferită, aliniată tranziţiei energetice şi va beneficia de prezenţa unora dintre cei mai importanţi CEO, antreprenori şi specialişti din domeniul energetic.

Alături de unii dintre cei mai buni specialişti din domeniu aceste teme vor fi dezbătute în cadrulhi, eveniment care va avea loc în perioada 27-29 februarie în Bucureşti.

Mirela Atanasiu, Head of Unit Operations and Communications, Clean Hydrogen Partnership, Siobhan McGarry, Policy Officer, Directorate-General for Internal Market, Industry, Entrepreneurship and SMEs, European Commission, Rareş Hurghiş, Executive Director FEL România şi Alexandru Floriştean, director Hy Legal vor arăta într-o dezbatere dedicată hidrogenului cum poate România face saltul de la hârtii la investiţii.

Pornit ca un eveniment axat pe piaţa locală, în ultimii ani, marcaţi de evenimente istorice, ZF Power Summit a înţeles importanţa dialogului şi s-a conectat la tendinţele regionale şi globale. Mai departe, înţelegerea contextului dincolo de graniţe este unul dintre cei mai importanţi factori de succes pe calea atingerii statutului de hub energetic pe care şi-l doreşte România. În 2024, ZF Power Summit îşi consolidează rolul de agregator de informatii şi generator de dezbateri, pornind de la acelaşi crez: doar aducându-i la masa discuţiilor pe cei mai buni specialişti din domeniu se pot livra idei relevante. Astfel, tema pentru anul acesta este una comună, pe deplin europeană, la care nu doar România trebuie să răspundă, ci toate statele angajate pe acest drum complex al tranziţiei energetice: Acum pentru 2030: cum accelerăm în siguranţă şi accesibil pe calea tranziţiei energetice în vremuri incerte?

Evenimentul va avea loc în perioada 27-29 februarie, în Bucureşti, fiecare zi având o tematică diferită, aliniată tranziţiei energetice şi va beneficia de prezenţa unora dintre cei mai importanţi CEO, antreprenori şi specialişti din domeniul energetic.