Cu trei-patru ani in urma, cand investitiile in domeniul hotelier abia incepeau cu adevarat, rezultatele anuale erau tot timpul triumfale: procente numai de doua cifre si numai peste 20%. Cresterile se observau nu numai la hotelurile nou intrate pe piata, ci si la cele mai vechi, dar care investeau si automat reconstruiau baza de clienti.

Rezultatele pentru 2006 sunt putin altfel: cresterile la grad de ocupare si cifrele de afaceri au o medie de 10%, uneori chiar si mai putin. S-ar putea spune ca e o crestere modesta, dar parerea cea mai impartasita este ca piata romaneasca deocamdata atat poate atrage si nu mai are decat putin loc sa urce. "E normal ca in primii ani de functionare marjele de crestere sa fie foarte mari. La cativa ani insa, daca hotelul s-a asezat bine in piata, cresterile din doua cifre sunt foarte rare si excelente cand exista", spune Simona Constantinescu, oficial al Ana Hotels.

Deocamdata mai exista: JW Marriott a raportat o crestere a veniturilor cu 13%, Crowne Plaza cu 10%, Hotel Caro cu 10%, Hotel Opera cu 11%, iar hotelurile Confort cu 10%. Exista si extreme: Athénée Palace Hilton a avut o crestere de doar 3%, explicatia constand intr-o scadere a numarului de clienti fata de 2005, dar si in investitiile in derulare, care au tinut inchisa o parte a hotelului. Venituri mai mari au raportat hotelurile mai noi, precum Howard Johnson, care a anuntat venituri cu 20% mai mari.

Si gradele de ocupare s-au mentinut la un nivel asemanator cu 2005, intre 65 si 70%. "70% si usor peste este un grad satisfacator de ocupare pentru piata romaneasca", spune Simona Constantinescu.

Malin Malineanu, reprezentantul in Romania al Best Western (care are afiliate opt hoteluri in toata tara), considera ca un grad de ocupare de 65-70% nu este suficient: "Un grad de ocupare bun este peste 80%, dar cred ca va mai dura pana cand piata romaneasca va atinge aceste standarde".

La hotelul Crowne Plaza, de exemplu, gradul de ocupare a fost egal in 2005 si in 2006: 69,44%.  Cu toate acestea insa, profitul operational a crescut cu 10%, de la 4,2 milioane de euro in 2005 la 4,7 milioane de euro in 2006. 

Asadar, desi hotelurile atrag acelasi numar de clienti, aceasta nu inseamna ca nu pot castiga mai mult - si nu numai din tarife (care nu pot creste decat in proportii mici), ci din alte activitati. "A fost greu pana hotelurile au ajuns sa nu mai fie doar camere puse una langa alta si sa genereze profituri si din altceva, dar pana la urma au reusit", spune Paul Marasoiu, director al companiei de consultanta hoteliera Peacock Hotels Global Management.

Paul Marasoiu a criticat ani la rand modul in care hotelierii, mai ales cei din provincie, nu aveau un plan clar de business, iar de aici suferea atat piata (neexistand piata de evenimente), cat si profiturile investitorilor. In Bucuresti, desi multe din hotelurile mari s-au construit sau erau deja construite in ideea de complex hotelier (camere, sali pentru organizarea de evenimente, restaurante, baruri, cofetarii), veniturile din cazare au surclasat tot timpul celelalte venituri.

Se intampla si acum, mai ales in cazul hotelurilor mari (cu peste 200 de camere), precum JW Marriott sau Intercontinental, dar cum majoritatea hotelurilor, atat din Bucuresti, cat si din tara, sunt de capacitate medie (in jur de 150), ele sunt cele care fac tendinta.

Iar tendinta vizibila in rezultatele hotelurilor pentru anul trecut este ca veniturile hotelurilor sa fie formate aproape fifty-fifty intre cazare si food & beverage. In cazul hotelurilor din lantul Ana Hotels (Crowne Plaza, Bradul si Sportul din Poiana Brasov, Europa si Astoria din Eforie Nord), raportul dintre veniturile din cazare si cele din food &  beverage pentru anul trecut este de 44% la 46% din total venituri. 

Cele cinci hoteluri au inregistrat o cifra totala de afaceri de 16,9 milioane de euro (in crestere cu 11% fata de 2005 - cand au atras o cifra de afaceri de 15,3 milioane de euro), cel mai mare procent din totalul veniturilor (dar si al cresterii food & beverage) datorandu-se Crowne Plaza (care a inregistrat si cel mai mare profit operational, de 4,7 milioane de euro din totalul de 6 milioane de euro al grupului). "Hotelul Crowne Plaza a crescut foarte mult pe partea de evenimente, a fost renovata bucataria, a crescut capacitatea, practic acolo tot timpul se organizeaza ceva si asta se vede in rezultatele financiare", spune Simona Constantinescu.

Conform hotelierilor, sectorul de food & beverage este o sursa buna de venituri mai ales in perioadele de instabilitate valutara sau atunci cand piata de cazare ajunge la un oarecare nivel de saturatie. "Piata hoteliera romaneasca nu este saturata, dar este vorba de etape: daca in 2006 au fost suficiente 5.000 de camere de hotel in Bucuresti, in 2008 cu siguranta nu vor mai fi, deci practic este vorba de a intui cat are nevoie piata la un anume moment dat si a-i oferi acel lucru", spune Liviu Roata Moale, directorul Confort Hotels, grup hotelier care detine trei hoteluri in Bucuresti (cu o cifra de afaceri de 7 milioane de euro in 2006 si care pregateste lansarea in toamna acestui an a unui hotel de 1.200 de camere). Unul dintre motivele invocate de unii hotelieri pentru cresterile mici (dar si pentru cresterea aparuta in sectorul de food &  beverage) a fost si fluctuatia cursului: la camere, contractele de cazare se incheie cu un an in urma, la un pret negociat in euro, de obicei, iar fluctuatiile ulterioare nu au cum sa nu afecteze. In sectorul de food & beverage insa, situatia e alta: aproape toate costurile sunt in lei, dar si majoritatea preturilor sunt in lei (in restaurante, baruri); si aici exista preturi in euro, pentru evenimentele integrate (conferinte sau nunti), dar preturile sunt mult mai usor de flexibilizat decat in cazul contractelor pentru cazare.

Bineinteles ca hotelierii se pregatesc si cu o componenta reglabila in tarifele de cazare, dar de obicei aceasta aduce plusuri in veniturile provenite din cele aproximativ 15% din camere care se vand "cu bucata". Si oricum nici la acestea pretul nu poate creste prea mult, deoarece ar face nota discordanta cu preturile din piata. Variatia sau, mai bine zis, cresterea "permisa" este de maxim 10% din pret (anul trecut leul s-a apreciat cu aproximativ 9%).

Pierderile mai apar insa si din faptul ca, la tarifele in euro si bugetele gandite in dolari, majoritatea cheltuielilor sunt in lei. Dincolo de salarii (care sunt din ce in ce mai des negociate direct in euro) si furnizori, utilitatile au tras din ce in ce mai greu in cheltuieli. "Atat din cauza scumpirilor utilitatilor (gazul s-a scumpit anul trecut cu aproape 30%, iar curentul electric cu 10% - n.red.), cat si din cauza aprecierii leului, cheltuielile cu utilitatile au crescut cu 23% in cazul hotelului Athénée Palace Hilton", spune Simona Constantinescu.

Pentru hotelurile care combina business cu leisure, tarifele mentinute in euro au atras clienti romani, preturile fiind usor coborate. "Noi practicam preturi in euro pentru toate cele trei hoteluri IBIS din Romania cu scopul de a atrage clientela straina, majoritara. Deprecierea euro a facut insa ca pentru clientela romana preturile in euro practicate de noi sa devina mai atractive si mai accesibile, urmarea fireasca fiind cresterea numarului de clienti romani", spune Calin Ile, director general al hotelului Ibis Constanta. Cifra de afaceri in 2006 a fost in 2006 de aproximativ 2,8 milioane de euro fata de 1,5 milioane de euro in 2005 (datele din 2005 sunt mai mici, fiind primul an de operare al hotelului). Gradul de ocupare a Ibis a fost de 60,39% in 2006 fata de 53,63% in 2005, iar profitul operational a fost de circa jumatate din cifra de afaceri, dupa cum spune Calin Ile.

Daca hotelul din Constanta a avut un grad de ocupare bun datorita faptului ca are atat turisti de business, cat si de leisure, fiind in oras, cum s-au descurcat cei care nu beneficiaza de leisure? Virgil Munteanu, directorul general al complexului de cinci stele Delta Resort, situat pe lacul Samova, in Delta Dunarii, s-a confruntat anul trecut cu fuga clientilor de Delta, din cauza temerii de gripa aviara. Cu toate acestea, lucrurile nu au stat rau: "Am depasit veniturile estimate pentru acest an, de 1 milion de lire sterline". Acum, baza hoteliera este inchisa: se construiesc un spa, doua terenuri de tenis, teren de joaca pentru copii, un loc special pentru barbecue si o pista special amenajata pentru elicoptere. "Investitiile sunt de aproape 2 milioane de lire sterline si se fac exclusiv din veniturile atrase de Delta Resort", spune Virgil Munteanu.

Mai la sud putin de Delta, hotelierii de pe litoral au avut presimtiri bune cu un an in urma, cand spuneau ca 2006 nu va fi un an bun. 2006 nu a fost un an bun, iar gradul de ocupare de 60% in varf de sezon pentru multi hotelieri, care oricum tin deschis cateva luni pe an, a fost de-a dreptul descurajant. Cei mai indrazneti, anume hotelierii care au adaugat hotelului un centru spa si au tinut deschis tot timpul anului, se pot lauda ca gradul de ocupare a crescut cu aproape 10% intr-un an, ajungand la aproape 40%. Chiar daca asta abia acopera costurile.