Afacerile companiilor care deţin parcurile de retail din România au scăzut anul trecut cu 9,5% faţă de căderea de 20,6% înregistrată în cazul mallurilor, indică o analiză a companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox, care a luat în calcul rezultatele financiare a peste 60 de proiecte de retail modern.

Rezultatele arată o scădere medie a cifrei de afaceri de 18,5% comparativ cu anul 2019, ultimul an fără restricţii de funcţionare, de la 607 mil. euro la 495 mil. euro, astfel că proprietarii de centre comerciale - malluri şi parcuri de retail - din România au avut un impact de circa 112 milioane de euro în venituri, ca urmare a situaţiei pandemice.

„Analiza noastră confirmă sentimentul pieţei în ceea ce priveşte performanţele proiectelor de retail modern, în special a parcurilor de retail ce au reuşit să diminueze considerabil pierderile generate de pandemie şi de restricţiile adoptate pentru combaterea acesteia”, spune Vlad Săftoiu, Research Analyst, Cushman & Wakefield Echinox.

Impactul mai puternic al pandemiei asupra mallurilor este explicat prin închiderea pe perioade destul de lungi de timp a magazinelor neesenţiale cu acces din interior, precum şi a cinematografelor şi restaurantelor, două categorii de chiriaşi care au de regulă o prezenţă mult mai ridicată în cadrul mallurilor.

Datele preliminare de la Ministerul de Finanţe arată o scădere de circa 35% a cifrei de afaceri a operatorilor de restaurante, în vreme ce numărul total al spectatorilor în cinematografe a scăzut anul trecut cu 75%, conform Centrului Naţional al Cinematografiei. Cele două segmente au fost aşadar printre cele mai afectate de restricţiile guvernamentale, fapt ce s-a translatat în mod direct şi asupra rezultatelor centrelor comerciale, menţionează analiza realizată de Cushman & Wakefield Echinox.

„Dacă ne uităm la proiectele aflate în acest moment în construcţie sau în diverse stadii de planificare, observăm că tot parcurile de retail vor predomina, acest tip de dezvoltare fiind preferat datorită unor costuri mai mici de construcţie şi a unei tipologii de chiriaşi mai puţin afectată de situaţii economice sau sanitare speciale”, concluzionează Vlad Săftoiu.