Efectele Brexitului sunt imposibil de calculat, iar dimensiunile divorţului dintre Regatul Unit şi Uniunea Europeană vor deveni clare abia peste câţiva ani. Cu toate acestea, este posibil să ne facem o idee asupra unei lumi post-Brexit. Circa 100 de companii cu operaţiuni in Marea Britanie şi-au deschis sedii în Olanda în aşteptarea Brexitului, conform Ministerului Economiei olandez. 65 din total se află în prezent în Amsterdam, un oraş cu o populaţie (800.000 de locuitori) de 10 ori mai mică decât a Londrei ( 9 milioane), oficialii din Amsterdam spunând că fluxul de companii care se îndreaptă înspre oraş va genera circa 3.500 de joburi în următorii trei ani, potrivit Fortune.

Mai multe entităţi media majore şi centre de cercetare şi-au extins recent operaţiunile în Amsterdam, însă cel mai vizat sector este cel al serviciilor financiare. Zeci de ani, identitatea financiară a Europei s-a concentrat în Londra, însă nu va mai fi cazul şi în anii viitori. De când a avut loc referendumul din iunie 2016, industriile s-au extins pe tot continentul, schimbare ce poate fi nu doar profundă, ci şi permanentă.

Noii rezidenţi ai oraşului fac parte dintr-o piaţă pentru care locuinţele la un preţ rezonabil au un număr limitat, ceea ce subliniază faptul că olandezii pot avea mai mult de pierdut decât de câştigat din urma Brexitului.

Aproape 225.000 de locuri de muncă din Irlanda sunt strâns legate de comerţul cu Marea Britanie. Exporturile sunt în valoare de 25,5 miliarde de euro pe an, arteră economică ce se află acum în risc de a fi afectată.

Ţările de Jos au fost mereu primitoare faţă de investitorii străini, aproximativ 4.000 de companii străine intrând pe piaţă din anii ’70 până în prezent, potrivit Ministerului Economiei olandez. Principalul aeroport internaţional din Amsterdam este un hub global, la doar o oră de zbor de Londra. Engleza este vorbită aproape peste tot, serviciile ultrarapide de internet sunt omniprezente, iar rata de 25% a impozitului pe venit, deşi este peste cea din Marea Britanie şi Irlanda, este sub cea a Franţei şi a Germaniei.

Separarea Marii Britanii de Uniunea Europeană pare să amplifice aceste avantaje. Majoritatea oamenilor se gândesc că Brexitul va afecta în primul rând comerţul cu mărfuri, ceea ce înseamnă tarife mai mari asupra vinurilor franţuzeşti şi maşinilor nemţeşti, iar camioanele vor fi verificate tot mai intens la vamă. Însă industria serviciilor pare să fie la fel de afectată. Din momentul în care Brexitul intră în efect, companiile bazate acum în Marea Britanie, indiferent de naţionalitate, vor avea nevoie de licenţe de reglementare şi de contracte noi pentru a continua afacerile în restul Uniunii Europene.

Amsterdamul a atras mai multe companii financiare din Regatul Unit decât orice alt oraş din UE, ceea ce oferă Olandei o şansă extrem de importantă de a atrage în continuare firme, chiar şi din afara Europei.

Totuşi, prea puţine firme financiare au abandonat definitiv Marea Britanie, multe dintre ele ţinându-şi în continuare majoritatea staffului european în interiorul insulei britanice. MarketAxess, o multinaţională fintech, are 10 membri în Amsterdam, în timp ce 120 sunt în continuare în Londra. Agenţia de asigurări AM Best are 70 de oameni în Londra şi doar puţin peste 10 membri în Amsterdam.

Dar după ce Brexitul devine o realitate, cele mai multe afaceri îşi vor îndrepta atenţia spre Amsterdam, iar diferenţa de personal se va echilibra în mod natural, cu tot cu centrul de gravitaţie al industriilor.