♦ Pentru a ţine în frâu inflaţia la alimente, guvernul Ungariei a introdus pe 1 februarie anul trecut plafonări ale preţurilor unor produse considerate alimente de bază ♦ O iniţiativă privită cu ochi mai buni este cea din Franţa, unde guvernul a convins în primăvară retailerii să scadă ei preţurile unor game largi de alimente pe o perioadă limitată - aprilie-iunie, trimestrul antiinflaţie, iniţial, cu prelungire până în toamnă ♦ Polonia, unul dintre marii exportatori de produse alimentare din UE, foloseşte TVA zero la alimentele de bază pentru a combate inflaţia alimentară, încă persistentă.

Scumpirile scăpate de sub control ale alimentelor sunt problematice mai ales în ţările sărace, cum sunt cele din Europa de Est sau din sudul zonei euro. Guvernele încearcă să le stăvilească, instrumentele folosite fiind plafo­narea preţurilor sau reducerea TVA, ambele metode având dezavantaje.

Prima este considerată o barieră pusă de stat pieţei libere, unde preţurile trebuie dictate nu de guvern, ci de ofertă şi cerere. Criticii spun că duce la penurii de alimente.

A doua reduce veniturile încasate de stat la buget şi nu opreşte decât pentru un timp creşterea preţurilor.

La nivel de dezbatere există şi o a treia cale: un lanţ de retail alimentar deţinut de stat. Acesta, dacă reuşeşte să ţină jos preţurile folosind doar forţele pieţei, va putea fi dat ca exemplu şi va crea o concurenţă pe care retailerii mari privaţi nu o pot ignora.

Un lanţ de aprozare de stat a fost propus de un partid de stânga din Spania şi este în discuţii în guvernul polonez deja de trei ani, ideea fiind de a ajuta şi producătorii, şi consumatorii şi nu doar în vremuri de inflaţie. Spania este şi printre ţările europene unde a fost redusă TVA la mâncare.

Pentru a ţine în frâu inflaţia la alimente, guvernul Ungariei a introdus pe 1 februarie anul trecut plafonări ale preţurilor unor produse considerate alimente de bază, iar de atunci a extins atât aria de aplicabilitate a plafoanelor, cât şi perioada. Acestea ar trebui să expire la sfârşitul lunii, dar după cum reiese din presa maghiară, ar putea fi menţinute încă o lună sau până la finalul acestui an, dar deocamdată nu se ştie nimic sigur. Retragerea lor a fost pusă în discuţie când guvernul a introdus şi obligativitatea pentru retaileri de a aplica promoţii şi de a arăta că acestea sunt iniţiativa executivului. Autorităţile de la Budapesta au mai recurs la plafonări de preţuri şi în privinţa carburanţilor, dar le-au retras pentru că s-au suprapus unor perioade de probleme la cea mai mare rafinărie din ţară şi au dus în cele din urmă la penurii. Importatorii nu mai aduceau benzină şi motorină din străinătate pentru că riscau să vândă în pierdere.

Ameninţări cu penurii au fost şi în cazul alimentelor cu preţurile plafonate, dar nu s-au concretizat. Magazinele pot majora preţurile altor produse pentru a compensa pentru preţurile pe care sunt obligate să le ţină jos sau pot pune mai departe presiuni pe lanţurile de aprovizionare.

În cel mai rău caz au raţionalizat vânzarea unor produse, cum ar fi cartofii în perioada sărbătorilor de iarnă.

Lipsuri şi penurii au fost în mai toată Europa, dar nu din cauza preţurilor, ci a blocajelor de pe lanţurile de aprovizionare.

Cei mai mulţi critici spun că plafonările au fost gândite greşit în Ungaria. O astfel de măsură a fost luată şi în Croaţia, iar în Marea Britanie, care trece printr-o criză a costului vieţii fără precedent, se duc dezbateri încinse în privinţa aplicabilităţii ei ca măsură de combatere a inflaţiei la alimente.

Planul îi aparţine premierului Rishi Sunak, iar el a fost avertizat de unii dintre miniştrii şi de retaileri că dacă îl aplică vor veni penurii de produse alimentare. The Guardian consideră că plafonările de preţuri sunt mai eficiente la încetinirea inflaţiei decât majorările de dobânzi.

O iniţiativă privită cu ochi mai buni este cea din Franţa, unde guvernul a convins în primăvară retailerii să scadă ei preţurile unor game largi de alimente pe o perioadă limitată - aprilie-iunie, trimestrul antiinflaţie, iniţial, cu prelungire până în toamnă.

Nu toţi jucătorii au îmbrăţişat planul, în care companiile s-au angajat să ofere cele mai mici preţuri posibile. Liderul pieţei E.Leclerc a stat deoparte.

În această lună, guvernul a ajuns la un acord cu 75 de producători mari de alimente pentru reducerea preţurilor la sute de produse începând de luna viitoare, notează The Guardian. Înţelegerea a venit după semnale că costurile industriei cu materiile prime au început să scadă.

Ministrul de finanţe Bruno Le Maire a ameninţat cu sancţiuni financiare dacă companiile îşi încalcă promisiunea de a micşora preţurile produselor la care costurile s-au redus. Preţurile vor fi reduse cu 2-10%.

Plafonările par să funcţioneze, inflaţia la alimente reducându-se posibil şi mulţumită lor, apreciază analiştii de la Bloomberg Intelligence. Dar preţurile plafonate sunt ceva obişnuit în Franţa, fiind reglementate de lege şi stabilite pentru întregul an prin negocieri într-un interval de trei luni – 1 decembrie – 1 martie.

Ieri, giganţii agrifood au ţinut să-şi arate bunăvoinţa anunţând că sute de branduri vor oferi promoţii care vor avea ca rezultat ieftiniri de 7,5-10%, scrie Le Figaro.

Unele din aceste companii sunt acuzate că ţin sus preţurile pentru a-şi îngrăşa profiturile şi pentru a-şi îmbunătăţi imaginea s-au angajat în negocieri cu distribuitorii pentru a ieşi pe piaţă cu ieftiniri.

Polonia, unul din marii exportatori de produse alimentare din UE, foloseşte TVA zero la alimentele de bază pentru a combate inflaţia alimentară, încă persistentă. Măsura a fost introdusă anul trecut şi ar putea fi extinsă în 2024. TVA a fost redusă şi la gaze, electricitate, fertilizatori şi carburanţi.