Chiar şi pentru o insulă vulcanică obişnuită cu cutremurele, Islanda a traversat o săptămână neobişnuită. Potrivit Biroului Meteorologic Islandez, în cursul săptămânii trecute au avut loc aproximativ 17.000 de cutremure în regiunea sud-vestică Reykjanes, anunţă CNN.

Cel mai mare cutremur, cu o magnitudine de 5,6 pe scara Richter, a avut loc în dimineaţa zilei de 24 februarie. A fost cel mai puternic dintr-o mulţime de seisme care continuă să zdruncine capitala Reykjavík şi oraşele din jur, unde trăiesc două treimi din islandezi. Două cutremure mai mari - peste magnitudinea 5,0 - au lovit pe 27 februarie şi 1 martie.

Cutremurele au cauzat puţine daune până acum, deşi administraţia rutieră şi costieră din Islanda a raportat mici fisuri pe drumurile din zonă şi căderi de stânci pe versanţi abrupţi în apropierea epicentrului.

Un profesor de vulcanologie de la Universitatea din Islanda spune că este foarte probabil să aibă loc o intruziune de magmă în scoarţa Pământului acolo. Magma s-a apropiat de suprafaţă, şi, cu mai mulţi vulcani în zonă, oficialii locali au avertizat că o erupţie ar putea fi iminentă.

Elísabet Pálmadóttir, specialist în pericole naturale la Oficiul Meteorologic Islandez, a declarat pentru CNN că autorităţile desfăşoară echipamente de supraveghere în zonă, de la GPS şi monitoare de cutremure până la camere web şi detectoare de gaze.

Nici ea nu-şi aminteşte să fi experimentat vreodată atât de multe cutremure într-o perioadă atât de lungă de timp. Ea avertizează că un eveniment mai puternic ar putea fi un motiv de îngrijorare şi estimează că zona ar putea înregistra un cutremur cu magnitudinea 6 sau mai mare.

"Pe baza modelului actual, niciun oraş important nu este în pericol", a declarat vulcanologul Ármann Höskuldsson pentru CNN, adăugând că Aeroportul Internaţional Keflavík - una dintre cele mai directe conexiuni între Islanda şi restul lumii - va fi, de asemenea, în afara pericolului.

Cu toate acestea, drumul principal care leagă aeroportul de capitală, Reykjavík, ar putea fi afectat, la fel ca unele linii electrice, a adăugat el.

Spectrul unei erupţii majore aminteşte de erupţia Eyjafjallajökull din 2010, care a provocat una dintre cele mai mari întreruperi ale traficului aerian din lume după cel de-al doilea război mondial, dar Pálmadóttir spune că o erupţie de cenuşă similară este puţin probabilă în situaţia actuală.

În ultimele 24 de ore, cutremurele s-au diminuat în mare măsură - dareste posibil ca pauza să fie temporară. „Cu siguranţă nu s-a terminat”, spune Pálmadóttir.