Industriaşii României cer o piaţă a energiei „rezonabilă“: „Nu vrem reglementare neapărat, dar asta nu e piaţă liberă, e canibalism“. Cu 80% producţie locală de energie, o parte din industria românească stă închisă din cauza preţurilor uriaşe la energie
Din ce în ce mai mulţi jucători din industria şi specialişti din energie nu văd altă ieşire din criză decât, cel puţin pe termen scurt, rereglementarea pieţei de energie. Din cauza preţurilor uriaşe la energie, dar şi din cauza impredictibilităţii preţurilor, capacităţi de producţie din industria românească stau închise de luni întregi. S
Din ce în ce mai mulţi jucători din industria şi specialişti din energie nu văd altă ieşire din criză decât, cel puţin pe termen scurt, rereglementarea pieţei de energie. Din cauza preţurilor uriaşe la energie, dar şi din cauza impredictibilităţii preţurilor, capacităţi de producţie din industria românească stau închise de luni întregi. Situaţia este cu atât mai paradoxală cu cât energia produsă local acoperă 80% din consumul de energie al României, aşadar practic costul de producţie a 80% din energia consumată în România este acelaşi cu cel de dinaintea pandemiei sau războiului din Ucraina.
Petru Ianc, preşedintele Societăţii Române de Metalurgie, spune că producătorii din metalurgia românească cer limitarea marjei comerciale a producătorilor de energie la una rezonabilă, unde să existe profit, dar să poată fi accesibilă şi pentru consumatori.
„Nu cerem reglementarea, ci limitarea la o piaţă normală. Când zici piaţă, zici competiţie. Într-o piaţă, toată lumea trebuie să fie echilibrată, de aceea este o piaţă, nu e dictatură. Ce este acum este dictatura energiei faţă de ceilalţi. Nu poţi trăi cu acest monopol, pentru că te sufocă“, spune el. Peste tot în Uniunea Europeană sunt probleme, dar nu ca în România, spune Ianc. Chiar dacă piaţa de energie este perturbată în toată Europa, doar în România consumatorii industriali se aprovizionează şi în proporţie de 60% de piaţa de pe ziua următoare (PZU), în loc să aibă contracte pe termen lung. PZU, o piaţă care ar trebui să fie de echilibrare, înseamnă circa 10-20% pentru consumatorii industriali din alte ţări din UE.
În vara lui 2021, când preţurile au început să explodeze, producătorii şi furnizorii de energie nu au mai încheiat contracte cu marii consumatori, s-au plâns la vremea respectivă mai mulţi jucători din piaţă. Chiar şi cei care aveau deja contracte încheiate au preferat să rupă contractele în mod unilateral şi să plătească penalităţile, în loc să continue să furnizeze energia la preţurile vechi. Astfel, marii consumatori au fost nevoiţi să meargă pe PZU pentru a-şi asigura energia, dar la preţuri mult mai mari şi care nu garantează că preţul de astăzi va fi acelaşi cu cel de mâine.
„Consumatorii au nevoie de contracte pe termen lung. Dacă eu, ca producător, închei un contract, livrez produsul peste 2-3 luni. Pot să mă trezesc că luna viitoare preţul a crescut foarte mult şi ce produc nu mai este rentabil, mă duce în pierdere.“
„De aceea consumatorii au nevoie de contracte pe termen lung“, mai spune Ianc.
El mai spune că OUG 119/2022, ordonanţa care conţine noile măsuri de compensare şi plafonare a preţurilor energiei, a venit cu câteva modificări binevenite pentru industria grea. Printre ele, plafonarea preţului pentru consumatori la 1.300 de lei/MWh.
„Este o creştere importantă, faţă de 80 de euro, cât era la începutul anului rtecut, dar faţă de preţurile care au fost acum, pare acceptabil. O a două măsură bună a fost limitarea numărului de intermediari. Se cumpăra energie şi o vindeau unul la altul astfel încât să crească preţul.“ Este vorba despre traderii de energie, despre care reprezentanţii guvernului spuneau fie că ar trebui să fie eliminaţi din circuitul energetic, fie supraimpozitaţi.
De asemenea, marii consumatori au primit promisiunea că, începând cu 2023, producătorii de energie vor fi obligaţi să le aloce prin contracte directe necesarul de energie, mai spune Ianc.
„Am primit promisiunea că începând din 2023 producătorii să fie obligaţi să păstreze o cota din energie pentru marii consumatorii industriali. Guvernul a promis că să oficializează de la 1 noiembrie.“
Practic, de la 1 ianuarie, consumatorii industriali ar urma să primească circa 1.500 MW din energia producătorilor, prin contracte pe termen lung. Spre exemplu, ieri, 11 octombrie în jurul orei 15:00, România producea circa 6.000 MW, potrivit datelor Transelectrica.
„Ar mai fi o problemă care ar trebui rezolvată şi anume comercializarea energiei pe platforma marilor consumatori industriali. S-a deschis o platforma a marilor consumatori industriali, numai că această platformă, prin condiţiile care se pun, este nefuncţională. Se condiţionează ca cel care cumpără să cumpere numai energie în bandă – constant. Or, marii consumatori nu au un consum în bandă“, mai spune Ianc.
Petru Ianc, preşedintele Societăţii Române de Metalurgie: Am primit promisiunea că începând din 2023 producătorii vor fi obligaţi să păstreze o cotă din energie pentru marii consumatorii industriali. Guvernul a promis că se oficializează de la 1 noiembrie.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro