Deficitul balanţei comerciale s-a adâncit în prima jumătate a anului la 3,3 miliarde de euro, după ce doar în luna iunie a urcat cu 29,4%, în contextul accelerării importurilor mai rapid decât au avansat exporturile.

Având în vedere condiţiile din piaţa muncii, reducerea TVA la alimente în iunie şi aşteptările pentru o scădere a TVA în ianuarie 2016, pe termen mediu ne putem aştepta la o creştere "solidă" a importurilor, se arată într-un raport al băncii.

În timp ce importurile au crescut anual cu 14,4% în luna iunie, exporturile au urcat cu 12,4%. Cererea pentru bunurile produse în România a fost bună, atât din statele membre UE, cât şi din cele din afara spaţiului comunitar.

Evoluţia bună a exporturilor "s-ar putea dovedi o excepţie", în contextul înrăutăţirii încrederii consumatorilor în unele economii ale zonei euro în ultimele luni, dar şi al dificultăţilor unor parteneri comerciali importanţi din afara UE, notează banca.

Situaţia balanţei comerciale nu reprezintă motive de îngrijorare imediată, dar există riscuri pe termen mediu, potrivit ING Bank.

"În primul rînd creşterile mari de salarii (inclusiv creşterile recente ale salariului minim, cu o majorare de 14,3% planificată pentru ianuarie 2016) lasă exportatorii vulnerabili, întrucât aceştia nu se pot adapta la fel de rapid prin creşterea preţurilor şi a productivităţii, în timp ce diminuarea competitivităţii ar influenţa negativ activitatea de export", se arată în raport.

O deteriorare a balanţei comerciale ar avea impact negativ asupra leului, având în vedere şi planurile Rezervei Federale a SUA de a începe un ciclu de majorare a dobânzilor, care ar atrage fonduri importante din pieţele fiannciare emergente către active din SUA.

Salariul minim a fost majorat la 1 ianuarie anul acesta de la 900 lei la 975 de lei, în luna iulie am urcat la 1.050 de lei, iar în ianuarie anul următor ar urma să crească la 1.200 de lei.