Un mesaj trimis recent pe o multime de adrese e-mail romanesti oferea spre vanzare, la un pret de 100 RON, o baza de date cu 200.000 de adrese de e-mail. Cine ar cumpara asa ceva? Cineva interesat sa trimita "spam"-uri la scara larga. Cine vinde? De cele mai multe ori, cineva care este deja "spammer". In conditiile in care legile romanesti spun ca spam-ul este o contraventie, iar fenomenul a luat o amploare fara precedent in ultimele luni in Romania, autoritatile admit ca nu au aplicat pana acum nici macar o sanctiune pentru trimiterea spam-urilor. Lupta se duce insa la un alt nivel, ceva mai putin expus atentiei media.

Mesajul care facea reclama bazei de date cu cele 10.000 de adrese a fost primit, printre altii, si de George Serban, director executiv al ANISP (Asociatia Nationala a Internet Service Providerilor), implicat in lupta "neoficiala" contra spam-ului.

"Batalia trebuie dusa in continuare", spune el. Iar pentru cineva care lucreaza in industria internetului, mesajele spam sunt mai mult decat niste cazuri izolate. Din totalul e-mail-urilor primite intr-o zi, Serban apreciaza ca 80-90% sunt mesaje spam. "Depinde cum esti pozitionat pe internet. Ti-ai anuntat prezenta lasand adresa de e-mail pe un site oarecare sau doar pe cartea de vizita? Vei primi spam. Adresa ta de e-mail e publicata pe mai multe site-uri, asteapta-te la si mai mult spam". Potrivit unor statistici realizate pe baza datelor unor companii precum Google, Brightmail, Jupiter Research, eMarketer, Gartner, MailShell, Harris Interactive sau Ferris Research, in fiecare zi sunt trimise circa 31 mld. mesaje e-mail, dintre care 40% - adica 12,4 mld. - reprezinta spam-uri. Pana in 2007, arata aceeasi sursa, mesajele spam ar putea ajunge sa reprezinte 63% din totalul e-mail-urilor.

In ceea ce priveste tipurile de mesaje, se apreciaza ca 25% dintre spam-uri fac reclama la diferite produse, 20% sunt din asa-numita categorie "financiara", iar 19% au continut XXX. Pe de alta parte, spam-urile pornografice sunt considerate cele mai enervante, estimandu-se ca in fiecare zi sunt trimise 2,5 miliarde astfel de mesaje, ceea ce inseamna o medie de 4,5 mesaje/adresa.

Un raport al producatorului american de software antispam Commtouch arata ca, la inceputul lui 2006, 43,18% din totalul spam-urilor trimise la nivel mondial aveau ca tara de origine SUA (in scadere de la 50% in 2005), in vreme ce pe locurile urmatoare ale unui clasament al celor mai mari spammeri pe natiuni se aflau China (12,89%), Coreea (4%) si Germania (4%). Indiferent de tara de origine sau de destinatia acestor mesaje, o solutie o pot reprezenta programele antispam, care de cele mai multe ori vin la pachet cu programele antivirus. Totusi, eficienta acestora este, inca, limitata, iar pagubele potentiale sunt greu de estimat. Conform marilor furnizori de internet (AOL, Yahoo!, Earthlink Inc., Microsoft Corp etc.), tradus in costuri, spam-ul inseamna circa 10 mld. euro/an.

"Cel mai bun antispam e tot ochiul uman. Nici un altul nu este infailibil 100%", este de parere Serban de la ANISP. Dar nici in acest caz dezavantajele nu lipsesc. Un studiu al companiei de analiza Gartner arata ca, in medie, un utilizator de e-mail petrece zilnic 50 de minute pentru a verifica, sorta si sterge mail-urile nesolicitate, estimandu-se ca, la nivel mondial, pierderile cauzate de spam se ridica la 81,2 mld. $. Pe de alta parte, chiar si o adresa de e-mail care nu a fost afisata public este o posibila tinta.

Asta pentru ca spammerii utilizeaza si software-uri care "inventeaza" adrese de e-mail, generandu-le din sintaxa adreselor existente. In plus, multe e-mail-uri spam contin la sfarsit o capcana: un camp in care cel care primeste mesajul este invitat sa-si treaca adresa de e-mail pentru dezabonare. De fapt, acel camp, odata completat, nu face decat sa-i confirme spammerului ca adresa respectiva exista, apartine cuiva si poate fi trecuta in baza de date pentru vanzare ulterioara.

Deocamdata, legislatia antispam din Romania se reduce la doar doua acte normative. Intr-un sens mai larg, Legea 365/iunie 2002 a comertului electronic, data in 2002, interzice comunicarile "comerciale prin posta electronica, cu exceptia cazului in care destinatarul si-a exprimat in prealabil consimtamantul expres pentru a primi asemenea notificari". Legea 506/noiembrie 2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice vine doar sa delimiteze si mai strict, vorbind despre interzicerea efectuarii de comunicari prin e-mail folosind programe specializate de trimitere de mesaje in masa. Ca si in cazul anterior, fac exceptie cazurile cand destinatarul si-a dat "consimtamantul expres" pentru primirea mesajelor.

In ceea ce priveste organismele care au datoria sa supravegheze (anti)spam-ul, acestea sunt Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (MCTI) si Autoritatea Nationala de Supraveghere a Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP). Prima institutie raspunde de infractiunile comise impotriva persoanelor juridice, iar celei de-a doua ii revin plangerile facute de persoane fizice (la adresa www.dataprotection.ro).

Mai aproape de fenomen, mai multi administratori de portaluri au facut liste cu e-mail-uri si adrese IP de la care au primit de-a lungul timpului mesaje spam. Cea mai completa este cea de la http://rbl.sns.ro. Iar "lista neagra" cu aceste adrese este pusa la dispozitie oricui doreste sa le treaca in server drept adrese blocate. Mai concret, orice e-mail plecat de la una din acele adrese nu va fi lasat sa treaca mai departe de filtrele companiilor furnizoare de servicii internet. Momentan insa, realitatea este ca nici aceasta, nici alte solutii nu s-au dovedit castigatoare.