INVESTITII: Am pamant, vreau teren de sport

Postat la 10 martie 2006 6 afişări

30%, in mai putin de doi ani: cu atat a crescut cererea de terenuri de sport in Romania. Ceea ce inseamna ca amenajarea de terenuri de sport a devenit o oportunitate de afaceri. Este unul dintre motivele pentru care un producator american de suprafete sintetice se gandeste sa aleaga Romania, dintre toate tarile europene, pentru a-si construi o fabrica.

30%, in mai putin de doi ani: cu atat a crescut cererea de terenuri de sport in Romania. Ceea ce inseamna ca amenajarea de terenuri de sport a devenit o oportunitate de afaceri. Este unul dintre motivele pentru care un producator american de suprafete sintetice se gandeste sa aleaga Romania, dintre toate tarile europene, pentru a-si construi o fabrica.

Producatorul american de suprafete sintetice Sport Court a "mirosit" oportunitatile de pe piata autohtona in doar cateva luni, de cand are dealeri in Bucuresti. "Un loc ca Romania nu este doar un punct de distributie bun. Are si propria piata", a declarat pentru BUSINESS Ma-gazin Ryan Burke, directorul de vanzari internationale al Sport Court. "Ne gandim foarte serios la asta acum. Daca vom avea o fabrica in Europa, va fi in Romania", spune Burke.

La ce se refera Burke cand spune ca in Romania "e piata"?

In primul rand, Romania este tara cu cele mai multe proiecte guvernamentale de construire de sali si terenuri de sport din lume. Dupa finalizarea celor 400 de sali consfintite anul trecut prin celebrul pariu Nastase-Tiriac, Compania Nationala de Investitii CNI a anuntat construirea sau finalizarea altor 132 de sali in acest an. Reabilitarea a 30 de sali de sport construite inainte de 2000 se afla de asemenea pe lista proiectelor guvernamentale pentru acest an, anunta CNI, urmand ca reabilitarile sa continue si in anii urmatori. 

Dar  proiectul care a luat intr-adevar ochii companiei americane este cel aprobat de fostul guvern cu putin inainte de alegerile din toamna: "Sport in cartier". O mie de terenuri de minifotbal, handbal, baschet, volei si tenis de camp vor fi construite in aer liber si acoperite cu suprafata sintetica pana in 2008. Trei proiecte-pilot au fost deja executate in Ploiesti, Pitesti si Bucuresti.

Proiectele guvernamentale nu sunt singurii factori care fac din Romania o piata atractiva. Numarul companiilor care dau angajatilor lor bonusuri constand in ore de sport creste, terenurile de inchiriat sunt tot mai aglomerate cu toate ca si numarul lor creste, si tot mai multi particulari investesc contravaloarea unei masini scumpe intr-un teren propriu in spatele casei. "Cererea a crescut cu 25% fata de anul trecut, si inca nici n-a inceput sezonul", spune Elena Osiceanu de la departamentul ofertare-contractare al companiei Artimex. Sezonul terenurilor de sport incepe in martie, explica Osiceanu, "dupa ce temperatura ajunge la 15-16 grade Celsius". 

Cine sunt cei care "cer" terenuri?

"In acest moment, gazoanele se cumpara pentru a fi inchiriate", spune Osiceanu.  E suficient sa incerci sa inchiriezi un teren pentru a constata ca Osiceanu are dreptate: aceasta afacere merge foarte bine. Afli ca trebuie sa faci rezervare cu una-doua zile inainte, iar daca joci de la ora 22 la ora 24, observi ca dupa tine intra altii, care au inchiriat pana la ora doua dimineata, povesteste Radu Petre, director general al Sport Arena, companie care distribuie suprafetele Sport Court.

"Sunt foarte-foarte aglomerate, asa ca rezervam prin telefon si platim la intrare", spune directorul pasionat de baschet si fotbal. 

Acest lucru se datoreaza si faptului ca tot mai multe companii, si mai ales cele multinationale, ofera angajatilor lor bonusuri constand in ore de sport. De luna viitoare Petre va inchiria sala de sport de la Universitatea Politehnica din Bucuresti, pe care a tocmai a refacut-o printr-o investitie proprie, recuperabila in cinci ani. El se gandeste sa perceapa un tarif de 10-15 euro pentru o ora de baschet.

Tarifele pentru inchirierea terenurilor sunt cuprinse intre 200.000 si 800.000 de lei pe ora pentru terenurile de tenis si baschet, iar pentru cele de fotbal, intre 400.000 si 1,2 milioane, in functie de momentul zilei.

Dar cereri pentru terenuri de sport incep sa apara si din sectorul rezidential. Raportul dintre rezidentii care cer informatii si cei care chiar fac comanda este inca de 20:1, spune Aurelian Cireasa, director de marketing la Smartsports Studio Romania, importatorul produselor Takett Sommer. Dar numarul contractelor creste.

"Am inceput sa primim cereri de la persoane fizice care nu se recomanda ca facand parte din firme", spune Osiceanu de la Artimex. Aceleasi semnale au fost sesizate si de cei de la Sport Arena, cea mai tanara firma in acest sector.

"Am avut clienti persoane fizice care ziceau «Avem o bucata de pamant, am vrea sa ne facem teren de tenis»", povesteste Radu Petre de la Sport Arena. "O alta persoana voia sa-si faca teren in curtea vilei, si spunea ca are de ales in a-i face cadou copilului o masina sau a-si face un teren de tenis". 

Pretul unui teren este echivalent cu cel al unei masini mai scumpe si cu cel al unei piscine de 10/15 metri, spune Petre, care considera ca toate aceste produse ii fac "concurenta indirecta". 

Astfel, un teren de gazon sintetic te poate costa de la 16.500 pana la 22.000 de euro, spune Osiceanu de la Artimex. Daca doresti si instalatie nocturna, mai scoti din buzunar in jur de 5.100 de euro. 1.400 de euro vei mai plati pentru portile de minifotbal cu plase cu tot, porti ce pot fi folosite si la handbal. Daca esti jucator de tenis, vei investi in fileu si stalpi pana in 500 de euro. 

Desi preferintele romanilor in materie de sport se indreapta semnificativ mai mult spre fotbal si tenis decat spre celelalte sporturi, Petre de la Sport Arena spera ca si baschetul sa se ridice, pentru ca nu crede ca are concurenti deocamdata pentru terenuri de baschet in spatele casei. Pretul unui astfel de teren de 600 de metri patrati ajunge deocamdata la 18.000 de dolari. Dar ar putea scadea considerabil cu o fabrica Sport Court in Romania, pentru ca ar fi eliminate taxele vamale de 20% impuse in Europa pentru marfa americana, precum si cheltuielile de transport. Pe timp de iarna, un astfel de teren poate fi transformat in patinoar, daca e inundat.

O alta oportunitate pentru companiile care amenajeaza terenuri de sport ar fi si faptul ca multe dintre cele 400 de sali din programul guvernamental de anul trecut au fost facute prost, spune Radu Petre de la Sport Arena.

"Ei au lipt PVC dupa trei saptamani de la turnarea sapei pentru ca erau in criza de timp si s-a facut un soi de huba-buba prin sala. In multe sali PVC-ul s-a desprins, s-a rupt deja. Am gasit aici o oportunitate: daca s-ar reface, n-ar mai alege probabil acelasi material, pentru ca ar fi o alegere gresita", spune Petre.

Companiile mici nu pot trai inca din acest tip de afacere, dar cateva mai mari  si-au gasit deja drumul spre profituri considerabile. Mai concret, pentru companii ca Smartsports, cu o activitate de "trei-patru terenuri de fotbal sau tenis pe an si inca trei-patru sali de sport private", afacerea nu e foarte profitabila. 

"Nu se poate trai exclusiv din aceasta", spune si Marin Nemteanu, directorul tehnic al companiei Sonerg, importatorul suprafetelor Gerflor si BSW. Ca atare, Sonerg importa si pardoseli industriale. 

Pentru companii ca Mondego Contract, importatorul suprafetelor Mondo pe care s-au desfasurat ultimele opt editii ale Jocurilor Olimpice, afacerea este "absolut" profitabila, spune Anca Dinca, asistentul tehnic al companiei. Firma amenajeaza in jur de 20 de terenuri anual si a inregistrat o crestere a cererii de 30% in ultimii doi ani.

Osiceanu de la Artimex spune ca in acest an cererea de terenuri de sport va inregistra in Romania chiar un "boom fata de restul Europei". "Cred ca aceasta afacere va incepe sa fie profitabila din acest an, pana dupa aderare. Apoi se va mai aplatiza curba cererii."

Urmărește Business Magazin

/actualitate/investitii-am-pamant-vreau-teren-de-sport-979715
979715
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.