Administratorii se plang ca reglementarile Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM) sunt prea stricte, ca nu li se permite sa isi dezvolte retele de distributie sau sa isi faca publicitate si isi pun sperantele in orice schimbare de pe piata, chiar si in aparitia unor concurenti. Adevarul ramane insa ca cele mai multe dintre fonduri administreaza sume echivalente cu portofoliul unui investitor mai mare de pe piata de capital, iar pentru a putea supravietui incaseaza comisioane de administrare destul de mari, iar de aici si performantele reduse. In primul trimestru, activele fondurilor mutuale au avansat cu nu mai putin de 20%, atingand aproape nivelul de 70 de milioane de euro - fondurile au reusit sa mai atraga atentia investitorilor prin performantele bune induse de cresterea exploziva de la Bursa. De la mijlocul lunii martie, piata fondurilor a intrat in amorteala deja obisnuita in ultimii ani. 

"Piata fondurilor merge la fel ca toata piata de capital. A crescut o data cu Bursa, si pe termen mediu credem ca are sanse reale sa isi revina", spune Dragos Simion, presedintele Quadrant Asset Management, una dintre cele mai vechi societati de administrare de pe piata. Quadrant administreaza doua fonduri mutuale, Stabilo si Integro, si are si o oferta pentru administrarea unor conturi individuale. Un cont individual functioneaza ca un fond mutual, doar ca are un singur investitor, care mandateaza administratorul sa ii administreze banii in anumite limite impuse de acesta. Administratorii vad insa un lucru bun si in faptul ca macar clientii pe care au reusit sa ii atraga la inceputul anului nu au plecat. "Am fost surprins de maturitatea investitorilor, care nu s-au speriat de scaderea datorata reculului Bursei. E adevarat ca am avut iesiri de bani de pe fondurile cu investitii in actiuni. Dar cei mai multi din investitori au intrat in fonduri cu plasamente monetare care au un risc mai redus", spune Eugen Voicu, presedintele Certinvest, societate care administreaza patru fonduri mutuale.

Certinvest a fost preluata in urma cu un an si jumatate de Fondul Romano-American de investitii, care spera ca valoarea companiei va creste in paralel cu dezvoltarea pietei romanesti a plasamentelor administrate. Sumele administrate de fonduri raman insa nesemnificative fata de banii pe care bancile le atrag din economiile populatiei sau din li-chiditatile companiilor. Persoanele fizice si companiile au in prezent plasate in depozite la termen in lei sau valuta aproximativ 12 miliarde de euro.

Administratorii spera insa ca tendinta de migrare a economiilor dinspre depozite bancare clasice catre produse mai sofisticate cum sunt fondurile mutuale, prezenta in Europa Occidentala in ultimii 20-30 de ani, se va resimti in urmatorii ani si pe piata romaneasca. Pe luna aprilie fondurile au reportat performante slabe, cu o crestere medie de doar 0,13% a unitatilor de fond si cu scaderi usoare la nivelul activelor din cauza plecarii unor investitori. Administratorilor pare sa le ramana o singura varianta: sa astepte o noua crestere exploziva a Bursei, care sa atraga din nou atentia investitorilor asupra fondurilor mutuale.

Cele mai mari doua banci romanesti, BRD si BCR, sunt prezente pe piata fondurilor cu societati de administrare si fonduri. Alte banci puternice, cum ar fi Raiffeisen, Banca Transilvania sau Finansbank, au anuntat ca vor incerca sa aspire economiile populatiei si cu fonduri mutuale. Administratorii independenti, cei care "au dus greul" in ultimii ani, luptandu-se cu reticentele investitorilor, isi pun acum sperantele chiar si in intrarea unor concurenti. "Intrarea bancilor pe piata fondurilor va da mai multa credibilitate si va da impresia ca fondurile mutuale sunt un lucru serios. Investitorii se vor uita probabil cu mai multa atentie la aceasta alternativa de plasament. Selectia fondurilor in care vor investi va fi facuta insa in functie de performante, si de aceea cred ca intrarea bancilor pe piata reprezinta de fapt un avantaj pentru fondurile mutuale actuale", crede Dragos Simion de la Quadrant Asset Management. 

In ultimul an, fondurile mutuale ale bancilor si-au aratat forta de care dispun in atragerea de noi clienti, reusind sa incaseze comisioane de administrare nu numai de pe urma persoanelor fizice ci si a companiilor, aratandu-le avantajele pe care le are un plasament intr-un fond mutual fata de un depozit bancar. Cel mai mare fond de pe piata romaneasca, Simfonia 1, administrat de SG Asset Management, societatea de administrare a BRD - SocGen, a reusit sa atraga printre clienti peste 650 de persoane juridice, in timp ce BCR Clasic, fondul cu plasamente monetare al BCR Asset Management, are aproximativ 120 de investitori persoane juridice. Simfonia 1 are o cota de aproximativ 45% pe piata fondurilor mutuale. Daca multi dintre investitori au reusit sa isi depaseasca frica de o noua frauda pe piata fondurilor, nu acelasi lucru se poate spune si despre CNVM, autoritatea de reglementare si control in domeniul fondurilor de investitii.

"Se poate spune ca frica de un nou FNI este mai prezenta la CNVM decat in randul investitorilor", spune presedintele Certinvest. Voicu se plange sa CNVM nu i-a aprobat mai multe materiale publicitare, dintre care unul in care afirma ca un nou FNI nu mai este posibil. Administratorii se plang si de reglementarile prea stricte ale CNVM, care nu le lasa o marja prea mare de manevra in privinta modului in care administreaza banii si le impune limite pentru plasamentele in anumite categorii de instrumente, interzicand altele - cum ar fi produsele financiare derivate, proprietatile imobiliare sau biletele la ordin, chiar daca acestea sunt garantate chiar cu investitii in fond. Legislatia pietei de capital da administratorilor posibilitatea sa lanseze fonduri in care restrictiile sunt mai putine, categorie de fonduri numita in legislatie "alte organisme de plasament colectiv". Normele de aplicare a legii pentru acest tip de fonduri nu exista insa, urmand sa apara in a doua jumatate a acestui an. 

"Nu avem ce sa facem. Sa lansam un fond nou de actiuni nu are rost, pentru ca mai avem unul. Sa lansez un fond de obligatiuni din nou nu are rost pentru ca obligatiuni nu se gasesc de cumparat. Asteptam legislatia secundara si ne gandim sa lansam un fond din categoria «alte organisme de plasament colectiv» la care sa avem o libertate mai mare de miscare", spune Dorin Danescu, directorul SIRA, societate care administreaza un fond de actiuni, Omninvest si unul cu profil monetar, FCEx. Certinvest vrea, de asemenea, sa lanseze un astfel de fond, dar cu investitii pe piata imobiliara.