Nota de plată pentru salvarea Credit Suisse, a doua cea mai mare bancă din sistem, îi costă pe elveţieni nu mai puţin de 13.500 de dolari( 12.500 de franci elveţieni) pentru fiecare cetăţean. Pentru a susţine vânzarea de urgenţă a Credit Suisse  către rivalul său din Zurich, UBS Group AG, guvernul elveţian s-a angajat să pună la dispoziţie peste 100 miliarde de dolari- o povară uriaşă pentru o ţară cu 8,7 milioane de oameni, scrie Bloomberg.

Pe lângă aceasta, există o garanţie din partea Băncii Naţionale a Elveţiei de 100 de miliarde de franci care nu este susţinută de o garanţie guvernamentală, potrivit acordului anunţat duminică seară.

Suma combinată de 209 miliarde de franci este echivalentă cu aproximativ un sfert din PIB-ul Elveţiei şi depăşeşte totalul cheltuielilor europene pentru apărare în 2021. Preţul pentru cel mai mare bailout corporativ din Elveţia ar putea însuma de peste trei ori mai mult decât planul de salvare de 60 de miliarde de franci al UBS în 2008.

Decizia guvernului în ceea ce priveşte ajutorul acordat băncii n-a rămas fără reacţie. Salvarea reînnoită pentru bancherii bine plătiţi a stârnit proteste. Aproximativ 200 de persoane s-au adunat luni în faţa sediului central al Credit Suisse din Zurich, scandând "eat the rich" şi aruncând cu ouă în clădirea situată în inima districtului financiar al oraşului.

„Ne-am săturat de ideea că, dacă eşti suficient de mare, primeşti totul. Legea este schimbată pentru tine într-un weekend", a declarat Christoph Rechsteiner, partener la firma de consultanţă fiscală MME din Zurich.

Pe lângă garanţiile financiare, guvernul elveţian a fost de acord să modifice legislaţia care susţine consultarea acţionarilor, iar autoritatea de reglementare financiară a ţării a eliminat obligaţiuni ale Credit Suisse în valoare de aproximativ 16 miliarde de franci pentru a creşte capitalul de bază al băncii.

„Dacă totul merge bine, UBS ar putea obţine un profit uriaş. Au cumpărat Credit Suisse pe nimic, iar acum guvernul suportă pierderile”, a mai spus Christoph Rechsteiner.

În ciuda frustrării, experţii financiari au avertizat că există şanse foarte mici ca nota finală de plată să se încadreze în limitele stabilite de guvern, însă în cazul în care guvernul nu s-ar fi implicat, Elveţia ar fi plătit cu mult mai scump.

În timpul crizei financiare mondiale, UBS a primit 6 miliarde de franci de la guvern şi a împărţit 54 de miliarde de franci de active riscante într-un fond susţinut de banca centrală.

În timp ce guvernul a impus noi reglementări pentru bănci din categoria „too big to fail”, după criza din 2008, legislaţia n-a reuşit să pună stop scandalurilor şi problemelor de management care au distrus în final încrederea investitorilor în Credit Suisse.

Guvernul elveţian a decis să nu pună în aplicare legislaţia şi a făcut presiuni pentru fuziune. Lipsa evidentă de încredere în propriile reguli s-ar putea dovedi foarte costisitoare pentru imaginea unuia dintre cele mai importante centre financiare din lume.

„Acum avem două bănci care au avut nevoie să fie salvate de guvern, iar asta nu poate fi bine”, a declarat Manuel Ammann, director al Institutului Elveţian de Bănci şi Finanţe de la Universitatea St. Gallen.