„Marcarea acestui centenar reprezintă un bun prilej de a readuce în atenţia societăţii semnificaţiile momentului constituţional din 1923. Printr-un proces politic complex şi un efort intelectual deosebit, Legea fundamentală adoptată a valorificat marile experienţe constituţionale ale vremii, asigurând continuitatea tradiţiilor şi garantând diversitatea şi pluralismul. Actul fundamental al României Întregite a consacrat proiectul naţional şi înfăptuirea statului unitar român, recunoscând cele mai importante drepturi şi libertăţi individuale, valori şi principii sociale, precum şi regulile de bază pentru buna conducere a statului. Actul politic al Marii Uniri a primit astfel o semnificaţie constituţională”, spune Klaus Iohannis.

România Întregită, adaugă şeful statului, „nu a presupus doar crearea statului unitar naţional şi o unificare teritorială, ci şi crearea premiselor unei democraţii incluzive”.

„Românilor, fără deosebire de origine etnică, de limbă sau de religie, li s-au recunoscut şi protejat principalele drepturi fundamentale. Totodată, Constituţia României din 1923 a reprezentat atât o expresie, cât şi o bază normativă pentru unificarea legislativă şi pentru integrarea multiculturală a diverselor tradiţii legislative. Legea fundamentală românească era una dintre cele mai avansate din Europa acelor vremuri, devenind temelia juridică şi politică pentru funcţionarea instituţiilor României, o monarhie bazată pe un regim constituţional democratic, parlamentar. Constituţia din 1923 a fost o operă juridică modernă, de inspiraţie europeană, care a reflectat nu doar o serie de aspiraţii şi tradiţii specifice societăţii româneşti, ci şi apartenenţa naturală a României la spaţiul cultural, politic şi juridic al democraţiilor occidentale. Consacrarea expresă a caracterului unitar al statului, a drepturilor civile şi politice, protejarea libertăţii religioase, dreptul minorităţilor naţionale, regimul proprietăţii, interzicerea discriminării pe motive etnice, de limbă sau de religie şi a pedepsei cu moartea în timp de pace, ca şi interzicerea cenzurii sunt doar câteva dintre elementele modernizatoare pe care Constituţia din 1923 le-a adus statului român”, afirmă Iohannis.

El aminteşte că în Legea fundamentală de acum un secol şi-au găsit loc principiile constituţionalismului liberal, printre care se numără separaţia puterilor în stat, raţionalizarea procesului legislativ sau consacrarea controlului de constituţionalitate asupra legilor, realizat atunci prin Curtea de Casaţie şi Justiţie.

„Istoria ne-a arătat însă că o constituţie, indiferent cât este de avansată şi de bine concepută, nu poate să devină singură o stavilă împotriva autoritarismului. Pentru ca drumul unei naţiuni să nu fie deviat spre autocraţie şi dictatură, este esenţial ca cetăţenii şi autorităţile publice deopotrivă să conştientizeze că orice cedare de la principii fundamentale poate, în timp, să compromită parcursul democratic. Constituţia pe care o aniversăm astăzi rămâne expresia reuşitei proiectului naţional, iar întreaga construcţie a statului român modern a fost un efort de generaţii, cu sacrificii făcute mereu cu speranţa unui viitor mai bun. În anul 1991, după căderea regimului comunist, Constituţia a cărei adoptare o aniversăm a inspirat şi noua lege fundamentală, prin care a fost asigurată continuitatea unor principii şi a unor idealuri. România este astăzi parte a marii familii democratice occidentale, o comunitate a valorilor care au trecut testul timpului. Viitorul ţării noastre este unul european, asigurat de însăşi deschiderea oferită de dispoziţiile Constituţiei noastre. Parcursul ţării noastre nu are o altă direcţie decât cea în care valorile democratice sunt respectate, interiorizate şi promovate. În vremuri tumultoase, acestea reprezintă o busolă şi un filtru pentru deciziile publice, pentru clasa politică şi pentru cetăţeni. La 100 de ani de la adoptarea Constituţiei României Întregite, moştenirea sa democratică ne îndatorează să ducem aceste valori mai departe, să le apărăm cu orice preţ şi să construim viitorul pe care ni-l dorim, într-un cadru constituţional permanent adaptat la realitatea momentului şi la nevoile societăţii”, menţionează Klaus Iohannis.

El apreciază că „această moştenire presupune o răspundere comună”.

„Ea aparţine clasei politice, Parlamentului, care are datoria ca, prin legile adoptate, să nu se abată de la valorile constituţionale. Responsabilitatea este, în egală măsură, şi a celorlalte autorităţi publice, cărora le revine obligaţia de a respecta separaţia şi echilibrul puterilor în stat, în spiritul loialităţii constituţionale. Prin misiunea sa constituţională, Curtea Constituţională are, deopotrivă, un rol major ca, prin fiecare decizie sau hotărâre adoptată cu obiectivitate şi profesionalism, să consolideze încrederea cetăţenilor în statul de drept. Ca Preşedinte al României, voi continua să veghez la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice, rămânând un susţinător ferm al parcursului european al ţării noastre, bazat pe unitate, perseverenţă şi dorinţa continuă de a construi o societate mai bună”. încheie Iohannis.

Şeful statului participă la adunarea solemnă dedicată aniversării a 100 de ani de la adoptarea Constituţiei României Întregite din 1923.