Klaus Iohannis, într-o declaraţie comună cu preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a precizat că liderii celor nouă state din Europa Centrală şi de Est care s-au reunit la Bucureşti au stabilit cinci direcţii de acţiune evaluate ca fiind prioritate, respectiv "întărirea solidarităţii şi indivizibilităţii securităţii aliate, inclusiv prin consolidarea legăturii transatlantice şi susţinerea unei prezenţe sporite a SUA în Europa atât militar, cât şi politic şi economic, întărirea NATO şi continuarea procesului de adaptare pentru a răspunde riscurilor pe termen lung din est şi din sud", în acest caz un rol deosebit avându-l şi intensificarea relaţiei cu partenerii din vecinătatea strategică, "consolidarea securităţii spaţiului de la Marea Neagră la Marea Baltică şi necesitatea aprofundării parteneriatului strategic dintre NATO şi UE".

Un punct important a fost relaţia cu Federaţia Rusă. Aici, Klaus Iohannis a precizat că opinia statelor care au participat la Reuniune este că "o decizie de reangajare a dialogului cu Federaţia Rusă va fi fundamentată pe înţelegerea comună a respectării dreptului internaţional".

"Scopul reuniunii a fost acela de a ne asuma împreună şi de a exprima cu o singură voce viziunea ţărilor noastre în legătură cu provocările de securitate pe care Alianţa Nord-Atlantică le întâmpină atât din est, cât şi din sud. Deşi suntem natural mai sensibili la ameninţările de securitate care vin din est, cu toţii am dorit să subliniem solidaritarea cu aliaţii a căror primă grijă sunt provocările de la graniţa sudică. Cu toţii ne confruntăm cu aceleaşi riscuri şi ameninţări. Pentru a fi eficienţi răspunsurile noastre nu pot fi altfel decât coordonate", a spus preşedintele Iohannis.

Acesta a arătat că obiectivul reuniunii a fost atins, iar documentul adoptat transmite "un mesaj puternic de unitate şi recunoaştere a nevoii de coerenţă în acţiunile noastre externe". "Această reuniune reprezintă partea contribuţiei noastre la securitatea întregii alianţe. Vorbind ca unul, suntem de ajutor pentru toţi", a spus preşedintele.

La rândul său, omologul său polonez, Andrzej Duda, copreşedinte al reuniunii, a afirmat că este optimist că propunerile făcute miercuri, la Bucureşti, de către statele Europei Centrale şi de Est din NATO vor fi dezbătute şi susţinute de partenerii din Vest.

"Celelalte state NATO i se pot alătura şi ştiu că putem obţine unitate în realizarea obiectivelor comune ale Alianţei. Nu există nicio îndoială că NATO trebuie să se adapteze la noile ameninţări şi provocări. Istoria ne învaţă că situaţia se schimbă şi că Alianţa trebuie să fie pregătită pentru a reacţiona efiecient la evenimentele şi evoluţiile actuale pentru a crea în acelaşi timp o atmosferă de securitate şi de garanţii pentru pace. Astăzi am făcut primul pas către implementarea acestor măsuri", a spus Duda.

Preşedintele Poloniei a mai spus că, pe lângă dimensiunea politică şi militară, deciziile luate miercuri sunt importante şi pentru societate, pentru că transmite "un sentiment de siguranţă care este atât de necesar pentru dezvoltarea economică şi buna cooperare între noi pe viitor".

"(Summit-ul de la Varşovia - n.r.) va fi un summit la care se vor lua decizii şi la care NATO în întregime îşi va demonstra unitatea, hotărârea, precum şi, ceea ce am spus de atâtea ori, faptul că NATO se adaptează la ameninţările şi provocările de astăzi care vin atât dinspre est, cât şi dinspre sud", a conchis Andrzej Duda.