Cifră de afaceri (2019): 405,1 mil. lei • Profit (2019): 10,5 mil. lei • Număr de angajaţi: 1.890

—   Cea mai importantă lecţie pe care am învăţat-o în pandemie:

Suntem fantastici când vine vorba să ne adaptăm la nou. Noi, oamenii, în general şi noi, compania, punctual. După doar şase luni de la venirea mea în companie, a început pandemia. Şi ne-a prins nepregătiţi pe toţi cred. Nu e ca şi cum te trezeşti dimineaţă aşteptându-te să înceapă o pandemie. Dar am reuşit să ne mobilizăm şi să implementăm toate schimbările pe cât de repede s-a putut. Chiar şi dacă asta a însemnat să oprim activitatea din teren pentru trei săptămâni. Cred că asta este lecţia: flexibilitatea psihologică umană poate munta munţi.

—   Cea mai importantă decizie pe care am luat-o în ultimul an:

Am învăţat că în orice dificultate e şi o oportunitate. Am avut multe momente dificile în plan profesional, dar şi în plan personal. Am trecut cu greu peste unele dintre ele, dar am realizat că dacă ne lăsăm copleşiţi, nu facem decât să amplificăm nivelul de dificultate. Uneori e nevoie doar să luăm o pauză, să respirăm şi să încercăm să vedem, pas cu pas, ce putem face. Avem tendinţa, cred, să ne uităm la provocări în complexitatea lor şi să punem răul în faţă, când, de fapt, mereu există o cale de ieşire.

—   Cum mi-am menţinut colegii motivaţi în ultimul an:

Rolul meu ca lider este foarte complex. Poţi pierde uşor entuziasmul în echipă, motivaţia se diluează foarte uşor când te trezeşti brusc singur, în faţa unui calculator, fără prânzul împreună cu echipa, discuţiile cu colegii, glumele şi agitaţia de la birou. Aşa că am încercat să păstrez totul cât mai autentic, înţelegând distanţa. Avem şedinţe de echipă, vorbim mult unii cu alţii, şi nu doar despre serviciu. În plus, i-am încurajat pe colegii mei să se implice în toate activităţile gândite de companie: responsabilitate socială, provocări de gătit, provocări artistice, tot felul de webinarii şi workshopuri care să îi facă să aibă încă acel sentiment de apartenenţă la o echipă, chiar dacă am fost fiecare la noi acasă. Cred că e important să comunicăm, e important să vorbim despre lucrurile care ne bucură, dar şi despre cele care ne macină. A fost important să ştim că nu suntem singuri şi că distanţa ne îndepărtează doar dacă noi permitem asta.

—   Work from home sau de la birou?

Şi una, şi alta. E drept, a durat un pic să ne adaptăm la şedinţele online, la procese noi de aprobare, la lipsa colegilor şi discuţiilor spontane când ne intersectam în drumurile noastre de la o sală de şedinţe la alta. Pe de altă parte, eu, personal, am învăţat lucruri noi în acest an: am învăţat să gătesc şi să joc mai bine baschet, am petrecut mai mult timp alături de familie, am fructificat fiecare minut cu ei. Pentru noi a fost o perioadă frumoasă, am citit mult şi am petrecut mult timp împreună. Cred, însă, că e destul de greu să delimitezi biroul şi casa, atunci când sunt în acelaşi loc. De aceea, eu văd ca perfect un mix între cele două: să poţi merge la birou, să păstrezi momentele cu colegii, dar să poţi, la fel de bine, să lucrezi oricând şi de acasă.

—   Locul din care îmi iau energia necesară depăşirii unei crize:

Pentru mine e mai mult despre oameni decât despre locuri. Dar pot să spun că mi-am luat energie la masa din bucătărie în timpul cinelor cu familia, mi-am luat energie din locul meu de citit, pentru că îmi place foarte mult să citesc şi mi-am luat energie de pe scaunul de la birou în timpul şedinţelor cu colegii, cele mai relaxate, nu cele în care analizăm cifrele în detaliu.

—   Persoana care m-a inspirat cel mai mult în această perioadă:

Recunosc că ,,fur” de la mai mulţi oameni din jurul meu şi găsesc înspiraţie în mai multe persoane, nu doar într-una singură. De exemplu, am simţit un respect nemărginit pentru colegii noştri din teren, care au mers la clienţi şi le-au fost alături – nu doar la în ce priveşte activitatea de vânzare, ci i-au ajutat cu plata facturilor, cu cumpărături. Cu toate măsurile de protecţie şi prevenţie, cu măşti, dezinfectanţi, viziere, mănuşi – tot tacâmul. Dar au ieşit acolo, în necunoscut iar asta m-a inspirat să fiu şi eu mai puternică şi mai determinată. Tot personalul medical, curierii, vânzătorii din magazine – oameni care au avut acest curaj să meargă mai departe şi să învingă frica de a fi în prima linie.

—   Putere vs. feminitate:

Feminitatea e putere. Cred că dacă trăim prin comparaţie sau prin a renunţa la ceva pentru altceva, ratăm foarte multe lucruri. Nu le putem avea pe toate, e absurd să credem asta, dar le putem avea pe cele importante pentru noi, care sunt diferite de la om la om. Cred că poţi să fii feminină şi puternică, atât pe tocuri, cât şi în adidaşi, atât cu şi fără machiaj şi dacă eşti delicată sau mai degrabă mai tăioasă. Lucrurile sunt aşa cum ni le definim iar etichetele există atunci când noi le aplicăm. Nu ai nevoie de un ton puternic pentru a te face înţeles, ci de un mesaj puternic, un mesaj care să poată ajunge la oameni şi pe care ei să-l poată recunoaşte ca fiind adevărat.