„O economie se conduce şi cu frână şi cu aceleraţie, dar depinde cum le foloseşti, dozajul este mai importat decât instrumentul uneori. Dacă accelerezi şi apoi frânezi, nu faci nici economie la combustibil şi nu câştigi nici în privinţa atingerii obiectivului. Nu avem intenţia să conducem economia ba pe frână, ba pe acceleraţie“.

BNR anticipează că România nu va înregistra recesiune tehnică în anul 2023, ci doar o încetinire a creşterii PIB, însă problema este că ascensiunea econo­miei se bazează în continuare mai mult pe consum decât pe investiţii, după cum a declarat Mugur Isărescu, guverna­torul BNR. „Noi suntem echilibraţi şi credem că în 2023, în afară de încetiniri, nu vom avea recesiune tehnică. Vedem trafic intens, nu doar în Bucureşti, pe toate şoselele ţării, şi călătoriile în străinătate, toate arată consum major. Am fost în provincie, şi era coloană după coloană, şi pe o parte şi pe alta, nu este doar în Bucureşti. Nu prea arată nici a recesiune, nici a poverty (sărăcie – n. red.), arată că acum consumul este mult mai mare decât investiţiile. Nu avem drumuri. Nu poţi să spui: sunt prea multe maşini; or fi. Dar este o realitate, nu mai poţi să priveşti, te orbesc farurile“, a spus ieri Isărescu la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei.

Creşterea economică este bazată mai mult pe consum decât pe investiţii, a conti­nuat guvernatorul BNR, care şi-a exprimat speranţa ca odată cu atragerea fondurilor europene, inclusiv prin PNRR, să vedem o creştere a PIB bazată mai mult pe investiţii.

România a avut în prima jumătate a anului o creştere economică peste aşteptări, una din cele mai ridicate din Uniunea Europeană, dar pentru partea a doua a anului este previzibilă o temperare, în linie şi cu evenimentele internaţionale şi cu im­pactul recesionist pe care îl au şi inflaţia şi întărirea politicii monetare, care acţionează pentru perioada următoare, a mai spus Isărescu.

Economia a făcut în primul semestru (S1) din 2022 un salt de 5,7%. În 2021, creşterea PIB a fost de 5,9%, sub aşteptări, iar pentru anul 2022 majoritatea prognozelor sunt între 5-6%, după ce iniţial au fost ajustate sub 3%.

Norii negri ai inflaţiei s-au adunat în acest an, planând ameninţător asupra perspec­tivelor economice, nu doar în România, ci şi în plan inter­naţional. Iar în lupta cu inflaţia, băncile centrale au trecut la majorări de dobânzi.

Practic, dobânzile mari sunt instrumentul băncilor centrale pentru a tempera inflaţia, dar înseamnă şi credit mai scump, consum încetinit şi frânare a creşterii economice. Încă din lunile de vară din acest an guvernatorul BNR Mugur Isărescu spunea că este foarte importantă calibrarea politicii monetare pentru a evita pe cât posibil intrarea în recesiune.

O recesiune nu face bine nici corecţiei fiscale, după cum a spus guvernatorul BNR. „Recesiunea are efecte negative asupra veni­turilor fiscale, asupra corecţiei fiscale. Şi atunci corecţia fiscală care trebuie să continue ca să ieşim din poziţia de deficit excesiv se va face mult mai dificil. Şi acum se face dificil. Orice idee de majorare a impozitelor întâmpină dificultăţi, în principal politice“.

Legat de politica monetară, Isărescu consideră că a fost o abordare bună ca BNR să folosească toate instrumentele.

„O economie se conduce şi cu frână şi cu aceleraţie, dar depinde cum le foloseşti, dozajul este mai importat decât instrumentul uneori. Dacă accelerezi şi apoi frânezi, nu faci nici economie la combustibil şi nu câştigi nici în privinţa atingerii obiectivului. Nu avem intenţia să conducem economia ba pe frână, ba pe acceleraţie“.

Perspectiva creşterii temperate a inflaţiei până spre finele anului 2022 şi a descreşterii ei ulterioare în mod gradual, după avansul peste aşteptări din septembrie, la aproape 16%, precum şi ameninţarea cvasistagnării economiei în trimestrele trei (T3) şi patru (T4) din acest an sub impactul escaladării războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor asociate au determinat BNR să reducă cadenţa şi să crească dobânda-cheie cu doar 0,5 puncte procentuale (pp) la cea de-a opta şi ultima şedinţă de politică monetară din 2022, de la 6,25% până la 6,75%.

„Am mers gradual şi am urmărit un scop, am vrut să dăm timp şi celor cu credite în lei să se obişnuiască cu noile niveluri de dobândă şi cu faptul că perioada dobânzilor negative, a dobânzilor mici este depăşită şi că lumea intră în noul normal şi trebuie să ne obişnuim cu el“

BNR a revizuit în creştere prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2022, de la 13,9%, la 16,3%, iar estimarea pentru 2023 este de 11,2%, faţă de prognoza anterioară de 7,5%.

Ce a spus Mugur Isărescu, guvernatorul BNR despre:

Inflaţie

♦ Inflaţia este mare, a lovit populaţia la buzunar, la buzunarul cheltuielilor curente.

♦ Efectele şocului enegetic au depăşit semnificativ ceea ce am anticipat noi la BNR. Am spus de la începutul anului că nu este de glumit cu preţurile la energie pentru că se duc în alte preţuri, sunt o componentă cvasipermanentă în toate preţurile.

♦ Niciodată nu s-au dus atât de repede, atât de mult costurile la energei în costul final. Majorările costurilor la energie s-au transmis mai rapid decât ne-am fi aşteptat asupra preţurilor altor produse, mai ales la cele alimentare. De ce? În trecut au fost doar creşteri ale preţului petrolului, acum le avem pe toate -  şi petrol, şi gaze, şi energie. În trecut au fost mai limitate majorările, acum majorările sunt importante, mai ales la gaze.

♦ Seceta severă extinsă şi prelungirea conflictului armat din Ucraina au contribuit semnificativ la menţinerea cotaţiilor materiilor prime agricole la un nivel ridicat.

♦ Rata anuală a inflaţiei IPC s-a menţinut pe o traiectorie ascendentă, dar şi-a încetinit viteza de creştere în iulie-octombrie 2022.

♦ În ultimele luni inflaţia s-a plimbat între 13-16%, s-a conturat un platou în traiectoria ratei anuale a inflaţiei IPC, începând cu luna aprilie pe fondul unei evoluţii relativ stabile a contribuţiei componentei energie electrică şi gaze naturale şi al influenţei dezinflaţioniste a grupei combustibililor.

♦ Rata anuală a indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) din România este a zecea din UE, poziţie mai favorabilă faţă de celelalte ţări din regiune şi statele baltice.

♦ Avem mai mulţi factori care au contribuit la crreşterea inflaţiei. Vorbim despre efectele indirecte ale majorării costurilor cu energia, manifestate de-a lungul lanţului de producţie. Dacă în T2 am avut efecte directe, acum sunt efecte indirecte, adică transmiterea preţurilor cu energia în preţurile altor produse şi în preţurile de consum. Au contribuit şi seceta severă din acest an şi continuarea conflictului armat din Ucraina, care s-au reflectat în niveluri ridicate ale cotaţiilor materiilor prime agricole. Condiţiile de cerere  au rămas încă favorabile. Vedem menţinerea la un nivel ridicat a anticipaţiilor inflaţioniste ale agenţilor economici. Pe de altă parte, au existat măsurile de sprijin privind limitarea efectelor directe ale majorării cotaţiilor energetice respectiv, schema de sprijin pentru plata facturilor la energie electrică şi gaze naturale şi compensarea cu 50 de bani a preţului unui litru de carburant, precum şi reducerea cotaţiei Brent

♦ Alături de petrol, şi pieţele metalelor, alimentelor şi îngrăşămintelor s-au detensionat într-o anumită măsură, dar efectele indirecte de-a lungul lanţului de producţie nu s-au epuizat.

♦ Inflaţia de bază resimte puternic efectele şocului energetic; transmisie mai amplă la nivelul componentei alimentare, suplimentată de impactul creşterii preţurilor materiilor prime agricole.

♦ Transmisia presiunilor acumulate la nivelul costurilor în preţurile finale ale alimentelor procesate pare a fi superioară celei observate în episoade similare de creştere a cotaţiilor materiilor prime.

Cursul valutar

♦ Mişcările pe piaţa valutară înseamnă flexibitate în ambele sensuri, nu numai depreciere,. Şi am văzut că leul chiar s-a apreciat în 2 reprize, însă este o mişcare, nu înseamnă că va dura. Nu fac prognoză de curs.

♦ Nu vedem încă tendinţe periculoase la cursul de schimb real efectiv. El a fost relativ stabil şi ne-a ajutat. Atât ne mai trebuia, ca la majorarea de amploare a preţurilor la energie, care s-a dus în toate costurile, să mai vină şi cursul de schimb cu influenţe inflaţioniste.

♦ Pe măsură ce lucrurile se vor calma, vom vedea mai multă flexibilitate a cursului. Mulţi înţeleg că este depreciere, însă în vară leul s-a apreciat. Lăsăm mai multă flexibilitate a cursului de schimb, vom vedea unde îl duce piaţa. Să vedem dacă execedentul de lichiditate care există ñ o să-l vedeţi - are efect în piaţă ñ să-I vedem în funcţiune, dacă se duce în dobânzi, în cursul valutar

♦ Avem stabilitate a cursului valutar fără să pierdem rezerva valutară. Avem rezerva valutară în creştere, a crescut şi cu intrările de capitaluri.

PIB

♦ Noi suntem echilibraţi şi credem că în 2023, în afară de încetniri, nu vom avea recesiune tehnică

♦ Vedem trafic intens, nu doar în Bucureşti, pe toate şoselele ţării, şi călătoriile în străinătate, toate arată toate consum major. Am fost în provincie, şi era coloană după coloană, şi pe o parte şi pe alta, nu este doar în Bucureşti. Nu prea arată nici a recesiune, nici a poverty (sărăcie-n.red.), arată că acum consumul este mult mai mare decât investiţiile. Nu avem drumuri. Nu poţi să spui: sunt prea multe maşini, or fi. Dar, este o realitate, nu mai poţi să priveşti, te orbesc farurile.

♦ Creşterea economică este bazată mai mult pe consum decât pe investiţii, sperăm că odată cu atragerea fondurilor UE să vedem o creştere a PIB bazată mai mult pe investiţii.

♦ România a avut în prima jumătate a anului o creştere economică peste aşteptări, una din cele mai ridicate din Uniunea Europeană, dar pentru partea a doua a anului este previzibilă o temperare, în linie şi cu evenimentele internaţionale şi cu impactul recesionist pe care îl are şi inflatia şi întărirea politicii monetare, care acţionează pentru perioada următoare.

ROBOR şi controlul Consiliului Concurenţei

♦ Dobânzile sunt stabilite în piaţă. O înţelegere în piaţă este inevitabilă, se bate palma, când mergeţi în piaţă vă înţelegeţi cu vânzătorul nu vă luaţi la bătaie cu el.

♦ Investigaţia Consiliului Concurenţei este absolut normală. Este dreptul şi datoria lor să facă acest lucru. Dar, investigaţia Consiliului Concurenţei este foarte dificilă, deoarece este vorba despre un anumit timp de înţelegere. Când legile anti-trust au apărut în SUA, pe la 1900, se refereau la dumping, la înţelegeri de preţuri scăzute, să scoţi concurenţa din piaţă, nu la înţelegeri la preţuri ridicate. Acum înţeleg că băncile s-au înţeles să fie dobânzile prea ridicate. Nu au cum să fie prea ridicate, dacă sunt la jumătate faţă de inflaţie.

♦ Păi, traderii vorbesc, cum să comunice, cum să stabilească, prin semne, prin telepatie?! Să fim mai atenţi la aceste discuţii! Şi să le dăm dreptate celor de la Consiliul Concurenţei, când spun că au luat toate datele şi o să vedem dacă sunt înţelegeri artificiale, putem să folosim şi alte cuvinte - care sunt anticoncurenţiale, asta a spus şi preşedintele Consiliului Concurenţei.

♦ Nu tot ROBOR a ajuns vedeta. Avem mai multe ROBOR. ROBOR la 3 luni a fost făcut de presă vedeta. Toţi se uită la ROBOR la 3 luni, este o previziune, te gândeşti ce va face BNR peste 3 luni.

♦ Am zis că au cam sărit calul, nu că au sărit calul. Se referă la ROBOR la 3 luni. Băncile anticipau că BNR se duce vârtos înainte. Au greşit, că nu ne-am dus aşa vârtos. Au văzut mai pesimist decât noi. Putem să-i acuzăm că greşeau când analişti economici, şi unii de renume, cu funcţii în trecut, spuneau să creştem cu câte 1% (dobânda de politică monetară - n.red.) până ne ducem la 16%?!

♦ ROBOR nu este doar indicator de politică monetară. Nu am ce să-i reproşez ca indicator de politică monetară. Dar legea în 2010 a legat ROBOR la 3 luni de credite şi a devenit un indicator social. ROBOR cu funcţie monetară a ajuns şi la o funcţie socială.

♦ Să explice băncile de ce au văzut aşa de sus dobânda. Le-am spus: atenţie la ROBOR la 3 luni, care are şi rol social, ieşiţi şi explicaţi. Eu nu sunt avocatul băncilor, lucrez cu ele, dar nu sunt avocatul lor.

♦ Probabil că au fost influenţaţi de ce am declarat, dar aţi văzut că nu foarte mult. Nemulţumirile se păstrează pentru că s-a creat iluzia că dobânzile vor veni în jos. Dobânzile nu au cum să vină în jos până când inflaţia nu vine în jos. Dobânzile faţă de inflaţie sunt scăzute. Ele vor rămâne la nivelurile actuale cel puţin până când inflaţia se va apropia de 8%

♦ Poate că şi controlul Consiliului Concurenţei ia influenţat, nu ştiu. Poate şi declaraţia mea. Eu le-am atras atenţia că sunt în faţa unui tăvălug mediatic şi că nu poţi să tratezi, cum mi-a zis un bancher mie o dată  - ìdle guvernator, vă uitaţi prea mult la televizorî-, Păi trebuie să mă uit la televizor, pentru că opinia publică şi percepţia publică face parte din mediul în care lucrăm.

Profiturile băncilor comerciale şi expunerea mare pe titluri de stat:

♦Băncile s-au cam lăudat cu profiturile şi nici nu a venit marcarea la piaţă. Nu au ajuns la finalul anului şi marcarea la piaţă se face la finalul anului. Să discute cu auditoriiÖSunt vremuri grele. Să apari, în contextul în care se spune că băncile fac şi dreg, că iau pielea de pe om, să apari să te lauzi cu profiturile,..pentru cine? Poate pentru acţionari.

♦ BNR, ţinând lichiditatea strâns şi acţionând şi cu dobânda-cheie, a îngustat ecartul între dobânzile la depozite şi dobânzile la credite. Sursa de profit din ecartul dintre dobânzile la credite şi depozite a fost mişcorată şi pe segmentul populaţiei şi pe corporate. Ideea că băncile au profituri execesive trebuie nuanţată. Unele bănci s-au lăudat cu dobânzile, dar nu ajuns la final de an, nu au făcut încă punctare la piaţă. Mai este de gândit care sunt profiturile actualizate ale băncilor.