"Nu pot să confirm că suntem la încheierea unui ciclu de reducere a dobânzii, dar nu pot nici să infirm. În definiţia noastră, politica monetară, cel puţin în România, nu se reduce numai la rata dobânzii de politică monetară, include şi rezervele minime obligatorii şi coridorul (dintre ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii cheie - n.r.). Putem să ne imaginăm modificări ale coridorului, fără a modifică rata de dobândă de politică monetară", a declarat Isărescu la briefingul de presă, după şedinţa Consiliului de Administraţie pe probleme de politică monetară.

CA al BNR a decis marţi să reducă rata dobânzii cheie cu 0,25 puncte procentuale, la 2% pe an, un nou minim istoric, precum şi să menţină ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi cele în valută, la 10%, respectiv 14%, măsuri anticipate de analişti.

Noul nivel al ratei dobânzii de politică monetară se va aplica de la 1 aprilie.

Totodată, BNR a decis îngustarea coridorului simetric format din ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la plus/minus 1,75 puncte procentuale, de la plus/minus 2 puncte procentuale, astfel că rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se va reduce, de la 1 aprilie, de la 4,25% la 3,75% pe an, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menţine la 0,25%.

În ceea ce priveşte continuarea relaxării politicii monetare, Isărescu a punctat că aceasta nu a ajuns la final, arătând că pentru rezervele minime obligatorii trebuie să se ajungă în timp la nivelul european, de circa 2%.

"Legat de RMO, avem un program pe termen lung de aliniere la nivel european, unde nivelul este în jur de 2%, mai avem mai mulţi paşi în această direcţie", a afirmat Isărescu.

El a arătat că traiectoria inflaţiei va influenţa deciziile următoare ale CA privind politica monetară, însă depind totodată de alte date, "incerte" încă.

"Atât traiectoria, cât şi deciziile CA depund de o suită de date, procese, care în prezent sunt incerte, nu le stăpânim (...) Categoric, deciziile viitoare depind de viitoarele decizii de politică fiscală, dar nu numai", a punctat guvernatorul BNR, referindu-se la măsurile anunţate de Guvern şi cuprinse în proiectul Codului Fiscal.

Isărescu a menţionat că experţii BNR analizează măsurile fiscale propuse, dar şi Consiliul de Administraţie, începând cu şedinţa de marţi, întrucât fac parte dintr-un pachet substanţial, însă a arătat că analizele trebuie făcute detaliat, având nevoie de mai multe date despre venituri, cheltuieli, structura de venituri.

"Fac parte dintre persoanele care văd zilnic contul Trezoreriei statului şi arată foarte bine, dar îţi trebuie date de detaliu la nivel de venituri, cheltuieli, structură de venituri. Analizăm ce s-a propus cu foarte mare atenţie, suntem o bancă centrală prudentă în exprimări şi evaluări, probabil că în perioada următoare ne vom pronunţa mai în detaliu decât pot face acum", a spus Isărescu.

El apreciază că reducerea TVA este de dorit, nu numai din punct de vedere social, ci şi economic, însă o scădere a cotei urmată de o revenire ar fi "mult mai dureroasă" şi va avea efecte negative, dacă lucrurile nu sunt cântărite bine înainte.

Isărescu a menţionat că sustenabilitatea măsurilor este "vitală", dar şi credibilitatea pachetului de măsuri, pentru că altfel pieţele financiare pot reacţiona violent.

"Când depinzi de ele (de pieţele financiare - n.r.), ai finanţarea bugetului în funcţie de pieţe, trebuie să ştii cum reacţionează şi ele sunt foarte atente la credibilitate. Dacă pachetul sau măsurile n-au credibilitate, pieţele reacţionează şi măsurile de cheltuieli pot fi date peste cap de majorarea dobânzilor de finanţare şi nu este de dorit aşa ceva", a concluzionat Isărescu.